joi , 20 februarie 2020
Home / Actualitate / „Modelul norvegian”pentru Balcanii de Vest?

„Modelul norvegian”pentru Balcanii de Vest?

Emmanuel Macron boicotează extinderea UE în Balcanii de Vest, un proces oricum greoi. Se pregăteşte un nou model de integrare? Tot mai mulţi experţi cred că există deja o soluţie, aplicată în spaţiul economic european, consideră Nemanja Rujevici, pentru Deutsche Welle.

„UE va trebui să le ofere tuturor ţărilor din Balcanii de Vest posibilitatea de a se alătura Pieţei Unice, la fel ca Norvegia şi Islanda”, scria recent Gerald Knaus, şef al Iniţiativei Europene de Stabilitate, un think-tank influent. Knaus ar cam trebui să ştie ce se coace la Bruxelles. El este cel considerat inventatorul Acordului cu Turcia privind refugiaţii. A venit acum analistul cu o idee bună pentru Balcanii de Vest?
Noul „moment zero”
Nu puţini sunt cei care cred că întregul proces european de extindere a eşuat definitiv. La jumătatea lunii octombrie 2019, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a blocat demararea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania. Mai întâi o reformă de amploare în UE, abia după dacă mai vorbim de extindere, se tot aude de câteva luni de la Palatul Elysee.
Macron ar fi fost un fel de matador, potrivit lui Gerald Knaus: el ar fi dat doar lovitura de graţie unui proces de extindere ucis încetul cu încetul, ani la rând, de personalităţi de rang mai mic.
Serbia şi Muntenegru poartă deja, de mai mulţi ani, negocieri de aderare, dar lucrurile avansează anevoios, Albania şi Macedonia au „statut de ţări candidate”. Bosnia şi Kosovo nici măcar atât. În toate aceste ţări, elitele conducătoare sunt acuzate de corupţie, nepotism şi acapararea controlului mediatic.
„Ne aflăm acum într-un anume moment zero”, spune Andreas Ernst, corespondent de mult timp la Belgrad al cotidianului elveţian NZZ.Vet-oul exprimat de Macron are avantajul că scoate la iveală „falsitatea” din relaţia dintre UE şi statele balcanice.
„În ultimii 10 ani, UE s-a comportat aparent ca şi cum ar fi avut cu adevărat interesul de a integra aceste ţări. Iar conducerile acestor ţări s-au comportat ca şi cum ar fi fost cu adevărat interesate să aplice reformele necesare aderării la UE”, analizează Ernst în dialog cu DW. Acest joc s-ar fi terminat acum. „Acum este nevoie de o ofertă nouă, de una bună”, crede jurnalistul.
Mai bine vrabia din mână?
Parisul şi Berlinul ar lucra deja la un nou model de integrare, scria ziarul Veeern je Novosti din Belgrad, citând surse diplomatice. Planul ar urma să fie gata până la următorul summit UE-Balcanii de Vest, din mai 2020.
Este vorba de o „integrare light” de un „parteneriat privilegiat” cu cele şase ţări sau chiar de un „model norvegian”. Ţara nordică a fost inclusă în spaţiul economic unit european, la fel ca Islanda şi Liechtnestein, apartenenţă care facilitează schimburile economice libere.
Paşaportul kosovar ar avea aceeaşi valoare în spaţiul economic unic european precum cel norvegian, iar şliboviţa sârbească ar avea acces pe piaţa europeană la fel cu brandy-ul elveţian”, a scris, într-un comentariu, cunoscutul publicist şi politician din Kosovo, Veton Surroi. „Investitorii belgieni s-ar bucura de aceeaşi siguranţă juridică în Bosnia, Albania şi Macedonia de Nord, precum în Islanda”.
Accesul la spaţiul economic comunitar ar fi un aspect substanţial, crede şi expertul în Balcani, Andreas Ernst. „Nu este defel un model norvegian.” Dar mulţi oameni din regiune consideră că „modelul norvegian” ar fi doar un înlocuitor deplorabil al unei aderări complete la UE. Dezamăgirea faţă de poziţia Parisului este imensă, nu doar în Balcani.
Germania a criticat în mod repetat faptul că Macron ar face de râs UE în turbulenta regiune balcanică, unde se amestecă deja economic şi politic ţări cu greutate, precum Rusia, China, Turcia şi statele din Golf.
Obiectivul strategic rămâne
Preşedintele sârb, Aleksandar Vucici, s-a folosit de o analogie fotbalistică: arbitrul ar fi schimbat regulile chiar în timpul jocului, iar jucătorii trebuie să-şi modifice, prin urmare, tactica. „Intrarea în UE rămâne însă obiectivul nostru strategic”, a declarat Vucici.
Colegul său macedonean Stevo Pendarovski îşi doreşte chiar un summit regional, prin care să fie eliminate toate „alternativele” la integrarea europeană.
„Nu mă simt lăsat cu ochii în soare de UE”, susţine Vladimir Pavicevici. Politicianul liberal se pronunţă de mult pentru o politică pro-europeană şi asta în chiar două ţări diferite: mai întâi a fost deputat în Parlamentul de la Belgrad, acum este şeful unui mic partid din Muntenegru.
„Nimeni din UE nu a spus că ni se va refuza aderarea, atunci când vom îndeplini toate condiţiile”, a spus Pavicevici pentru DW.
„Guvernanţii din regiune vor doar să dea impresia că UE ar fi nedreaptă şi să abată atenţia de la propriile eşecuri în procesul de reformă.”
Să fie oare tocmai din acest motiv atrăgător „modelul norvegian”? Astfel, politicienii din Balcanii de Vest şi-ar aduce rapid ţările pe o piaţă cu jumătate de miliard de oameni.
Macron ar obţine astfel o victorie de etapă – extinderea clasică a UE nu ar mai fi un subiect de actualitate.

Check Also

Republica Moldova, un stat suspect de „coronavirus”

Nimic nu merge la est de Prut. Lucrurile stau la fel de prost la ambii …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inline