-0.2 C
Ploiești
marți, 26 ianuarie, 2021
Acasă Actualitate Ministrul Breaz zice că anul școlar va începe în condiții bune în...

Ministrul Breaz zice că anul școlar va începe în condiții bune în România

Marți, ministrul Valer-Daniel Breaz a venit la Ploiești pentru a verifica modul în care sunt pregătite unitățile de învățământ pentru începerea noului an școlar. La vizita în teren (Școala Gimnazială „Nicolae Iorga”) acesta a fost însoţit doar de oficialități din partea PSD. Se pare însă că ministrul a fost atât de grăbit încât n-a avut timp să discute și cu profesorii, care ar fi avut să-i transmită câte ceva despre sistemul educațional, cum ar fi programe pentru copiii cu cerințe speciale, fonduri și programe pentru formarea continuă a dascălilor, modernizarea bazei materiale din școli etc. Breaz a tras concluzia că școala va începe în România în condiții bune, că manualele vor fi în proporție de 99% pe băncile elevilor chiar din prima zi de cursuri, inclusiv la clasa a VII-a, că nu este niciun motiv de îngrijorare pentru faptul că mii de catedre vor fi ocupate de oameni care n-au luat peste 5 la examenul de titularizare, că problema toaletelor din fundul curții este aproape rezolvată, etc.

Ultima analiză privind starea învățământului din România datează din anul școlar 2017-2018. Se vede treaba că „pădurea” de funcționari de la Ministerul Educației și unitățile sale teritoriale n-au avut timp să pună cap la cap datele privind anul școlar 2018-2019. Deh, căldură mare, mon cher! Așa că prefațăm și noi anul școlar care tocmai stă să înceapă cu statistica pe care o avem la îndemână, publicată de INS în iunie 2019!

În anul 2017, populația de vârstă școlară a fost de 4.951,3 mii persoane, reprezentând 25,3% din totalul populației rezidente a țării. În același an, populația școlară din România s-a cifrat la 3.578,6 mii copii, elevi și studenți, în scădere cu 18,7 mii comparativ cu anul precedent. Ce înseamnă această diferență dintre noțiunile „populație de vârstă școlară” și „populația școlară”? Fix ceea ce deja ați intuit, anume că 1.372,8 mii copii și tineri cu vârste cuprinse între 0-23 ani nu erau înregistrați la momentul cercetării statistice în sistemul național de educație. Adică fie nu s-au înscris deloc la școală, fie au abandonat învățământul ori au rămas cu 8 clase. Numărul absolvenților nivelurilor educaționale gimnazial, liceal, profesional, postliceal și de maiștri, respectiv superior (de licență), a fost de 461,1 mii elevi, în creștere cu 0,6% față de anul școlar precedent. Comparativ cu anul școlar anterior, diminuări la nivelul populației școlare s-au înregistrat în învățământul primar și gimnazial (-17,5 mii elevi, respectiv -1,0%), în învățământul liceal (-13,1 mii elevi, -2,0%) și în învățământul postliceal și de maiștri (-1,8 mii elevi, -1,9%), Creșteri au fost în învățământul profesional (+ 5,8 mii elevi, 6,9%) și în învățământul antepreșcolar (+0,7 mii copii, 3,3%).
Dacă ar fi însă să ne raportăm la anul 1992, diminuarea este dramatică: la acea vreme, România raporta o populație școlară de 4.664,86 mii, cu 1.086, 26 mii mai mult decât în anul școlar 2017-2018. Deci avem o diminuare de peste un milion de copii, elevi și studenți! În Prahova, în 1992, populația școară era de 163.498 de elevi, iar în 2018, de 113.354, în scădere cu 50.144 de elevi.
Câte școli mai sunt în România
În același interval de timp, sistemul educațional cuprindea un număr de 7.047 unități școlare independente. Aproximativ 55,4% din numărul total al unităților școlare se aflau în mediul urban. Baza materială a rețelei de învățământ a fost formată din 147,0 mii săli de clasă, cabinete școlare, săli de seminar și de lucrări practice, amfiteatre și săli de curs, 4,8 mii săli de gimnastică, 26,5 mii laboratoare, 4,9 mii ateliere, 5,5 mii terenuri de sport, 51 bazine de înot. În Prahova, potrivit site-ul Inspectoratului Școlar Județean, rețeaua școlară se compune din 9 cluburi ale copiilor, 25 de grădinițe, 130 de școli gimnaziale, 13 colegii, 6 licee teoretice, 7 colegii tehnice, 22 de licee tehnologice, 7 școli speciale, 9 centre de logopedie, 2 cluburi sportive școlare, 25 de unități școlare particulare și un centru județean de excelență. (vezi tabel)
Personalul didactic din școli
În anul școlar 2017-2018, învățământul preșcolar a fost asigurat de 54,5 mii persoane. De predarea propriu-zisă s-au ocupat 34,7 mii de cadre didactice, cu 1,2% mai mult decât în anul școlar precedent (96,6% personal didactic calificat). Unui educator i-au revenit, în medie, 15 copii, 14 în mediul urban și 17 în mediul rural. În învățământul primar și gimnazial, educația elevilor a fost asigurată de 117,2 mii cadre didactice (în scădere cu 0.4% comparativ cu anul precedent), din care 48,9 mii în învățământul primar și 68,3 mii în învățământul gimnazial. Separat, în învățământul primar și gimnazial particular erau angrenate în activitatea didactică 1,9 mii persoane. Din totalul personalului didactic, personalul calificat a fost de 114,6 mii, reprezentând 97,8%. Procesul educațional din învățământul liceal a fost asigurat de 54,3 mii cadre didactice. În sectorul public și-au desfășurat activitatea 98,4% din personalul didactic din învățământul liceal. În învățământul profesional, activitatea a fost asigurată de 1.155 cadre didactice, cu 58,2% mai mult decât în anul școlar precedent. Din totalul personalului didactic, 95,5% au fost calificate, iar 90,0% au avut normă întreagă.
Prahova, printre județele cu cel mai mic abandon școlar
În învățământul primar și gimnazial, 48,9 mii elevi au fost declarați repetenți, reprezentând 3,0% din totalul elevilor aflați în evidență la sfârșitul anului școlar 2017-2018. Cât despre abandonul școlar, cele mai mari valori mari s-au înregistrat în Călărași (3,2%), Covasna (3,0%), Brașov și Arad (cu 2,9% fiecare), Sibiu (2,7%), Buzău și Caraș-Severin (cu 2,6% fiecare), respectiv Vrancea (2,5%). Cele mai mici valori ale ratei abandonului școlar au fost semnalate în Suceava (0,5%), Prahova, București, Neamț și Cluj (cu 1,0% fiecare), Vâlcea, Olt, Gorj și Argeș (cu 1,1% fiecare), Hunedoara și Alba (cu 1,2% fiecare), Iași (1,3%), Botoșani (1,4%), urmate de Dâmbovița și Sălaj (cu 1,5% fiecare). În învățământul liceal și profesional, cele mai ridicate valori ale ratei abandonului s-au înregistrat în județele Sibiu (6,5%), Hunedoara (4,1%), Brașov și Covasna (3,8% fiecare în parte), Caraș-Severin, Satu Mare și Tulcea (3,5% fiecare în parte), iar cele mai scăzute în județele Bihor (1,5%), Prahova și Vâlcea (1,7% fiecare în parte), Dâmbovița și București (1,9% fiecare în parte), Gorj și Maramureș (2,0% fiecare în parte).
Județul nostru, în TOP la Evaluarea Națională
În privința rezultatelor la cele mai importante două examene din învățământul preuniversitar, se cuvine să spunem că Prahova se află pe locul al 4-lea la Evaluarea Națională, dar bacalaureatul plasează județul la mijlocul clasamentului. Să detaliem însă un pic. La nivel național, procentul absolvenților de clasa a VIII-a care au obținut medii egale sau mai mari de 5 la Evaluarea Națională a fost de 73,12%, considerat a fi cel mai slab din ultimii cinci ani. Rata de participare la examen a fost de 94,2%: dintr-un total de 155.020 de elevi înscriși, s-au prezentat la Evaluarea Națională 146.105 de absolvenți. Dintre aceștia, 106.838 au obținut medii mai mari sau egale cu 5. Opt elevi au fost eliminați din cauza unor tentative de fraudă, lucrările acestora fiind notate cu 1. La polul opus, 429 de elevi au terminat cu media 10. Cele mai bune rezultate, cum spuneam, s-au înregistrat în județul Brăila, cu 87,6% de medii „de trecere”, Cluj, cu 87,4% dintre elevi cu medii peste 5, București-84,9%, Prahova-84% și Galați-80,4%. La polul opus se află județele Giurgiu-cu 53,6% dintre medii peste 5, Teleorman -cu 58% și Mehedinți-cu 64,3%. La examenul de bacalaureat, rata finală de promovare  înregistrată de absolvenții care au finalizat studiile liceale în promoția 2018-2019 și au susținut probele examenului de bacalaureat în sesiunea iunie-iulie 2019 a fost de 75,5%.  Comparativ cu rezultatele finale din sesiunea iunie-iulie a anului trecut (74,7%), majorarea ratei finale din acest an este de 0,8%. Raportat la promoția curentă, s-au consemnat procente ridicate de promovare în sectorul 4 al Capitalei (84,92%), județele Bacău (83,77%), Cluj (86,36%), Brăila (83,36%), Brașov (82,81%), municipiul București (82,78%), Sibiu (82,69%), Iași (82,38%), Galați (81,70%) și Buzău (78,88%). Rata de promovare a celor 16.722 de absolvenți din promoțiile anterioare este de 26,1%. Pentru Prahova amintim doar că 9 elevi au avut media generală 10.00, iar 2 colegii au avut o rată de promovare de 100% (Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir” Breaza și Colegiul Național „Nichita Stănescu”).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

Whittier – Oraşul unde toată populaţia locuieşte în aceeaşi clădire

Populaţia oraşului Whittier, Alaska, locuieşte în aceeaşi “casă”. Singura clădire, cunoscută sub numele de Turnurile Begich, are 14 etaje şi funcţionează ca un oraş...

24 IANUARIE – EVENIMENT CU O DEOSEBITĂ SEMNIFICAŢIE ISTORICĂ

24 Ianuarie 1859 - Unirea Principatelor Române Anul acesta sărbătorim 162 de ani de la Unirea Principatelor Române, în contextul continuării acţiunilor instructiv-educative dedicate Centenarului...

CUM ÎI PROTEJEZI PE PRICHINDEI

N-ai cum să-ţi creşti copilul sub un clopot de sticlă, oricât ai dori să-l aperi de relele din lumea înconjurătoare. Când vine însă vorba...

Casă mistuită de flăcări la Urlați

Pompierii militari au fost în alertă după ce un incendiu violent a izbucnit la o locuință situată pe strada Arioneștii Noi din localitatea Urlați....

Accident pe DN1A, la Teișani. Două persoane au ajuns la spital

Accidentul rutier s-a produs pe DN1A, în satul Valea Stâlpului, pe raza comunei Teișani. În eveniment a fost implicat un autoturism condus de un...