14.8 C
Ploiești
joi, 28 martie, 2024
spot_img
AcasăActualitateMediul rural, total dezavantajat de sistemul sanitar din România

Mediul rural, total dezavantajat de sistemul sanitar din România

Anul trecut, activitatea din sistemul sanitar (public și privat) s-a desfășurat în peste 63 mii de unități sanitare, din care 51 mii în mediul urban și 12 mii în mediul rural. Pe principalele categorii de unități, rețeaua sanitară a dispus, în 2019, comparativ cu 2018, de: 532 de spitale (524 în 2018); 161 unități asimilate spitalelor care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii și internare de zi (162 în 2018); peste 12 mii de cabinete medicale independente de specialitate (11,3 mii în 2018); peste 15,5 mii de cabinete stomatologice independente (15,2 mii în 2018); 10,8 mii de cabinete de medicină de familie (în scădere cu 78 față de anul 2018); 9,9 mii de farmacii, drogherii și puncte farmaceutice (în scădere cu 49 de unități față de anul 2018). Rețeaua de laboratoare medicale a înregistrat creșteri față de anul precedent, furnizând servicii prin intermediul a 4,3 mii laboratoare medicale, cu 66 mai multe decât în anul 2018.

Medicina primară

Medicina primară, asigurată prin rețeaua de cabinete medicale de familie, reprezintă primul contact al populației cu sistemul sanitar, atât pentru diagnosticarea și tratarea unor boli, cât și pentru realizarea examenelor medicale preventive. Cele mai multe cabinete-6,5 mii- au funcționat în mediul urban, comparativ cu 4,4 mii cabinete în mediul rural. Este limpede că mediul rural pare, din acest punct de vedere, defavorizat. În satele din România, unui cabinet de medicină de familie i-au revenit de 1,3 ori mai mulți locuitori față de un cabinet din mediul urban. Și în cazul farmaciilor disparitățile dintre urban și rural se mențin, așa cum se observă în tabelul următor. (vezi tabel 1)
Asistența medicală ambulatorie de specialitate

Este asigurată prin unități specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale și stomatologice, policlinicilor, centrelor de diagnostic și tratament etc., unități care sunt situate, în majoritate, în mediul urban. Și rețeaua cabinetelor medicale independente de specialitate și cea a cabinetelor stomatologice independente este situată masiv în mediul urban. Astfel, în timp ce în mediul urban au funcționat 11,5 mii cabinete medicale independente de specialitate, în rural numărul acestora a fost de 23 ori mai mic, respectiv, de numai 494 cabinete. Ca urmare, numărul mediu de locuitori care a revenit unui cabinet medical independent de specialitate a fost de 20 ori mai mare în mediul rural, față de mediul urban.
În anul 2019, la 10.000 locuitori din mediul rural le-au revenit, în medie, 0,6 cabinete medicale, comparativ cu 11,0, în mediul urban! (vezi tabel 2)

Asistența medicală cu internare, furnizată de spitale

Cele 693 de spitale și unități asimilate spitalelor care au funcţionat în anul 2019 au dispus de 134,2 mii paturi pentru internare continuă (124,2 mii de paturi în mediul urban și 10,0 mii în mediul rural) și de 9,8 mii paturi de spital pentru internare de zi (numai 359 paturi în mediul rural). În 2019, spitalele și unitățile asimilate au acordat servicii de internare continuă și de zi pentru 4,3 milioane de pacienți.
Cele mai multe paturi de spital (132 mii, reprezentând 91,5% din total) au fost puse la dispoziția pacienților în spitalele mari (unități cu peste 100 de paturi fiecare), 7 mii (4,9%) au fost disponibile în spitalele de dimensiune medie (unități cu 50-99 de paturi), iar 5 mii (3,6%) în spitale mici (cu mai puțin de 50 de paturi). Durata medie de internare a fost de 7,1 zile/pacient internat în spital. Din totalul spitalelor, 11 centre de sănătate (7 în mediul rural) au acordat asistență medicală cu internare continuă, în cel puțin două specialități, pacienților din mai multe localități, iar durata medie de internare a fost de 8,4 zile/pacient. Pacienții cu nevoi medico-sociale au beneficiat, în medie, de 158,0 zile/pacient de servicii de îngrijire, servicii medicale și servicii sociale cu internare continuă în unitățile medico-sociale. Prevenirea și combaterea tuberculozei, precum și tratarea bolnavilor stabilizați s-a realizat cu internare continuă, în medie, 119,7 zile/pacient în cele două preventorii, iar bolnavii cu TBC au fost tratați, în medie 27,4 zile/pacient în cele două sanatorii specializate. (vezi tabel 3)

Personalul
medico-sanitar

Studiul INS privind activitatea unităților sanitare în 2019 mai arată că, anul trecut, sistemul de sănătate a dispus de: 63,3 mii medici (plus 2,7 mii față de anul 2018); de 17,0 mii medici stomatologi (plus 500 față 2018); de 18,1 mii farmaciști (plus 450 față de 2018); de 150,3 mii personal cu pregătire sanitară medie (plus 4,9 mii față 2018); 72,4 mii personal sanitar auxiliar (plus 2,1 mii față de 2018). Ponderea femeilor în rândul medicilor și al medicilor stomatologi este de 70,4%, respectiv, 65,5%, iar în rândul farmaciștilor, de circa 90%. Pe de altă parte, 2,2 mii fiziokinetoterapeuți și 16,2 mii asistenți medicali cu studii superioare au asigurat îngrijirea medicală în unităţile din sistemul sanitar public și privat în anul 2019, mai mult cu cu 0,3 mii fiziokinetoterapeuți și 0,9 mii de asistenți față de 2018. Din totalul medicilor, aproximativ o cincime au fost medici de familie, aproape două treimi dintre aceștia desfășurându-și activitatea în mediul urban. Discrepanțele pe medii de rezidență se mențin: în mediul rural au revenit de peste 8 ori mai mulți locuitori unui medic (de 1,5 ori mai mulți locuitori unui medic de familie), de 6 ori mai mulți locuitori unui medic stomatolog și de aproape 4 ori mai mulți locuitori unui farmacist, comparativ cu mediul urban.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole recente