„Noi, frații voștri de peste Prut, v-am privit de multe ori de sus. Cumva, statutul de țară UE, NATO, ne-a făcut să fim aroganți. Eu, unul, ca român, îmi cer iertare. Abia după duminica primului tur am înțeles cu adevărat ce înseamnă să fii atacat, pentru că am trăit lupta voastră. Și săptămâna prin care trecem e doar un mic exemplu a ceea ce voi trăiți, simțiți de zeci de ani. Ca un frate care nu știa cu adevărat ce greu v-a fost, vă rog să îmi dați voie să vă strâng din nou în brațe. Doamna Maia Sandu, ce popor aveți, ce noroc are cu dumneavoastră! Vă mulțumesc pentru mesajul cald pe care ni l-ați trimis. Aveam nevoie de vocea dumneavoastră caldă și inima bună. Ați arătat unei lumi întregi că un om bun poate să-și conducă țara înainte! Și, cu valori corecte, multă modestie, poate să țină piept Rusiei. Iar pentru asta să câștige respectul întregii lumi. Învățăm și noi de la Republica Moldova”.
Ilie Bolojan, lider interimar PNL, înainte de turul II al prezidențialelor din România
Electorală cu surprize și amenințări
Ciclul electoral din România se apropie de final. CCR și-a revăzut intenția de a repeta turul I, după ce renumărarea voturilor s-a dovedit a fi una inutilă, ca să nu zicem absurdă. Contestații pe ambele capete de acuzare au fost depuse de doi candidați marginali, al căror interes pare absolut hilar: Cristian Terheș, locul 9 cu 1,04% din sufragii, și Sebastian Popescu, locul 12 cu 0,16%. Contestații pe contrasens cu chemarea altor politicieni de a ancheta șocul primului tur, în care independentul cu vederi anti-occidentale, Călin Georgescu, s-a situat pe primul loc, după o campanie-fulger pe TikTok. Dincolo de toate acestea, totuși politicul, dar mai ales presa de pe malul drept rămân datori a dezlega enigma votului neașteptat al magistraților – a cui să fi fost cu adevărat sugestia renumărării voturilor și anulării primului tur.
Până la urmă, rezultatul parlamentarelor pare să fi adus o doză de liniște – un eventual dezastru pare să fie evitat. Chiar dacă se prefigurează o formulă de guvernare cu aceleași partide de sistem de până acum: PSD, PNL, USR și UDMR. Ori scenariul de după 24 noiembrie se profila ca unul din cele mai sumbre – România se întrevedea la orizont ca o țară sfâșiată de proteste, tensiuni sociale între neolegionari, convingeri anti-sistem și proeuropeni, pro-occidentali, cu un legislativ sub presiunea forțelor anti-reformiste. Într-un cuvânt, o țară practic neguvernabilă, cuprinsă de revoluția nebunilor și frustraților, cu un război la graniță și un vecin stat-frate prin care trece linia roșie a războiului hibrid al unui stat agresor, la moment fericit că încă o țară din Europa de Est se scufundă în haos și instabilitate politică. Un scenariu negru de tot, dacă ținem cont că România, până în prezent, rămâne o verigă din cele mai importante în UE, un pol de stabilitate și securitate pe flancul de sud-est al NATO. Într-o Uniune Europeană a cărei temeinicie se vede amenințată de o Ungarie și Slovacie cu lideri apropiați Kremlinului, iar în ultimul timp îngrijorată de ascensiunea dreptei extremiste și în Germania, unul din fondatorii UE.
Guvernare de uniune națională sau cu opoziție calculată
Deocamdată ceea ce a mai calmat îngrijorările, dar nu și spiritele, este o victorie certă la parlamentare a partidelor pro-europene versus un scor ridicat al partidelor considerate extremiste, care amenințau să înghită România. Cu toată victoria lui Călin Georgescu în primul tur și erorile CCR, care a iritat întreaga țară, acestea abia dacă contabilizează puțin peste 30%. Acum totul depinde de cine va ajunge președinte. Lui îi revine să coaguleze o majoritate și să desemneze un premier, lucru deocamdată în suspans. La mijloc mai e o săptămână până la turul doi, când probabil va fi mai clar în ce direcție o va lua România și ce fel de guvern va avea. Societatea e în așteptarea unei coaliții sau cel puțin a intențiilor de negociere a partidelor pro-europene, care ar încuraja, dacă nu chiar direcționa votul majoritar spre un candidat și el pro-european. În așteptarea acestei ecuații rolul cel mai important îi revine PSD, care deși a repurtat cel mai slab scor de la Iliescu încoace, are totuși pretenția de a fi câștigat alegerile, îndreptățit de cele 21,97/22,31% (Camera Deputaților/Senat), urmat de AUR cu 18,02/18.31%. Alte trei partide pro-europene au obținut: PNL – 13,20/14,29%, USR – 12,41/ 12,26%, UDMR – 6,34/6,38%. De cealaltă parte S.O.S și POT vin cu un scor de 7,36/7,76% și 6,46/6,40%. Acum contează ce va face PSD și Marcel Ciolacu, reconfirmat în fruntea partidului după ce a demisionat (nu e clar, doar temporar până la încheierea negocierilor politice sau pentru o durată mai lungă) – va negocia febril cu taberele de la ambele capete sau doar cu partidele pro-europene? Spre deosebire de Nicolae Ciucă, nu a făcut un pas în spate, ci a ieșit cu declarații din numele partidului. Acesta a refuzat, luni seară, 2 decembrie, să spună pe cine va susține împreună cu partidul său în turul doi: „Oamenii vor decide singuri ce este mai bine pe 8 decembrie”. Despre o viitoare alianță politică, Ciolacu s-a exprimat că „primul om politic cu care să port o discuție să fie Ilie Bolojan”. Și Elena Lasconi crede că ar fi bine ca USR să-și asume o guvernare cu PSD (după ce aruncase așchii la adresa lui Ciolacu) și că „ar fi bine să avem un guvern de uniune națională pro-europeană”, fiind de acord că Bolojan, ca viitor premier, „are maturitatea să înțeleagă că ar putea să fie un premier din altă parte”.
Primii care s-au pronunțat cert pentru Elena Lasconi președintă a fost UDMR. Și PNL își declarase mai devreme susținere pentru Lasconi, iar referitor la o coaliție, Bolojan a declarat că liberalii susțin reformarea lumii politice, reforma statului, un stat eficient care nu risipește banii cetățenilor, cu un portofoliu de proiecte de dezvoltare și descentralizare pentru autoritățile locale și politici corecte, din care să rezulte că statul îl respectă pe cetățean și țara e un loc bun pentru tineri. La o astfel de coaliție este dispus să participe, încât să fie un factor de modernizare a țării. De precizat că laolaltă, PSD, PNL, USR și UDMR, plus minoritățile naționale, ar constitui o majoritate de peste 60 la sută. Dacă s-ar ajunge la un acord, această coaliție și-ar asigura lejer peste 300 de voturi în Parlament, majoritatea obținându-se cu 234 de voturi. În timp ce suveraniștii nu ar aduna decât puțin peste 160 de voturi. Nu-i exclusă însă și versiunea ca unul din actorii pro-europeni să rămână în opoziție, pentru a mai dilua din elanul dreptei extremiste. Din sânul căreia Șoșoacă se oferă să conducă un guvern minoritar și cheamă partidele suveraniste să se unească.
România și Moldova, prin aceleași momente dificile
Stabilitatea și prosperitatea României este pentru malul stâng nu mai puțin importantă decât pentru UE. România poate deveni un garant al securității Republicii Moldova, iar un acord semnat în acest sens ar reprezenta un mesaj puternic pentru mobilizarea instituțiilor pe dimensiunea de apărare și securitate în ambele state. La București au fost lansate mesaje destul de clare că România nu ne va lăsa singuri în cazul unei invazii străine. „Trăim vremuri care pun la încercare democrația și valorile noastre comune. România și Republica Moldova trec, fiecare, prin momente dificile. Dar fiecare încercare e și un prilej de a ne sprijini reciproc și de a demonstra că, împreună, suntem mai puternici. Astăzi, mai mult ca oricând, Republica Moldova are nevoie de o Românie puternică, o Românie europeană. Moldova și România, unite sub drapelul UE, vor fi mai puternice împreună. La mulți ani, România!”, a fost apelul și urarea Maiei Sandu de 1 decembrie. Care l-a făcut pe Ilie Bolojan să o venereze și să ne ceară iertare.
În același timp, prin alegătorii săi, malul stâng al Prutului are oportunitatea de a întări democrația în România și a contribui la consolidarea securității regionale, asigurând astfel stabilitatea malului drept pe interior, susțin experți de la Chișinău. Opinii confirmate de votul basarabenilor atât în primul tur al prezidențialelor, cât și la parlamentare. La scrutinul din 1 decembrie cele mai multe voturi românii basarabenii au acordat partidului „Uniunea Salvați România” – 54,55% pentru Senat și peste 61% la Camera Deputaților. Pe locul doi s-a clasat pentru Senat PNL, cu 23,6%. Celelalte partide au înregistrat scoruri minime – PSD cu 8,29% și Forța Dreptei cu 9,94% în Camera Deputaților și AUR cu 5,1% în Senat. În contrast cu restul diasporei, unde majoritatea românilor au votat pentru AUR și USR. Curios lucru, dar cumulat, AUR, S.O.S și POT, formațiuni considerate extremiste și eurosceptice, au însumat peste 55% din voturile diasporei, fiind votate masiv în cele mai importante state UE – Italia, Germania, Franța, Spania și Marea Britanie. În schimb, în Rusia, dar și alte țări cu democrație precară sau în care aceasta lipsește, ca Belarus sau China, românii au votat preponderent USR și mai puțin cele trei partide extremiste. Nu a lipsit o curiozitate și la Chișinău – peste două mii de voturi (3,29%) pentru S.O.S, comportamentul Dianei Șoșoacă fiind departe de a fi agreat de basarabeni.
Altminteri, basarabenii s-au mobilizat exemplar și la parlamentarele din România, cu o prezență la urne peste cea de la prezidențiale – aproape 81 mii de votanți pe 1 decembrie, depășind cu circa 30% prezența de la europarlamentare. Pentru cetățenii români din Basarabia votul a fost nu doar o obligație civică, ci și o oportunitate de a influența viitorul țării care le oferă mai mult decât cetățenia – o punte culturală, istorică și identitară. În definitiv, pentru majoritatea absolută, un vot pentru Unire.
Articol de Nicolae Misail
