vineri , 13 decembrie 2019
Home / Tara de dincolo de tara / Maia Sandu la Washington, o sincopă în dialogul moldo-american

Maia Sandu la Washington, o sincopă în dialogul moldo-american

Maia Sandu a revenit de la Washington, ca și acum câtva timp de la București, cu mâna goală. Și nu este singura contraperformanță a vizitei sale în SUA. Prin geamul Sălii Roosevelt din apropierea Biroului Oval, unde a fost primită de vicepreședintele Mike Pence, șefa Guvernului de la Chișinău a inspirat miresmele Grădinii de Trandafiri a Casei Albe, care parcă strânge în ea parfumul inconfundabil al Coastei de Est. Totuși, Sandu nu e singurul politician de la Chișinău care s-a bucurat de această favoare. De la 2002 încoace, la Casa Albă au fost cinci oficiali moldoveni, care au simțit adierea unei brize ușoare dinspre Potomac, ce dă o savoare ieșită din comun capitalei americane. Doar că deplasările lor au avut efecte diferite.

Recorduri negative printre miresmele Grădinii de Trandafiri

Din nefericire, vizita Maiei Sandu la Washington, în zilele de 18-19 septembrie, s-a dovedit a fi mai nereușită decât toate cele precedente, contrazicându-i pe gorniștii de serviciu de la Chișinău care s-au grăbit să-i cânte osanale. În lipsă de argumente, aceștia s-au apucat să înșiruie întâlnirile pe care le-a avut șefa Guvernului de la Chișinău sau să caute simboluri ascunse acolo unde acestea nu există. În realitate, a fost o vizită fulger care a durat puțin peste 24 de ore, dacă excludem drumul dus-întors, cu un program boțit câine-câinește. Mai mult decât atât, actualul prim-ministru a înregistrat cu această ocazie câteva recorduri negative.
Primo. Maia Sandu a sosit în SUA la a doua tentativă după ce vizita ce urma să înceapă la 31 august fusese amânată în urma modificării agendei Secretarului de Stat american. Se mai întâmplă, desigur. Ieșit din comun însă este faptul că premierul moldovean, când a ajuns la Washington, nu a fost primită de cel care a invitat-o. Mike Pompeo plecase în Orientul Mijlociu cu treburi pe care le-a considerat mai importante. Secundo. Șederea șefei guvernului moldovean în SUA, care conform programului inițial urma să dureze cinci zile, fusese în ultimă instanță redusă la una singură. Din toate cele cinci călătorii întreprinse de-a lungul anilor de conducătorii Republicii Moldova peste Ocean, voiajul Maiei Sandu a fost cel mai scurt. Terțio. Vizita nu a avut niciun rezultat concret. Ca și amfitrionii de la București în luna iulie, gazdele de la Washington au transmis multe și diverse mesaje încurajatoare. Nu s-a încheiat însă vreun acord, nu s-a oferit asistență financiară și nu s-a difuzat niciun document comun mai cu Doamne ajută. Practic, premierul moldovean, întorcându-se la Chișinău, nu a avut nimic de spus despre șederea sa în Statele Unite. S-a lăudat cu deblocarea unui credit al FMI care nu are legătură directă cu voiajul și a enumerat persoanele de la Washington cu care s-a întâlnit: vicepreședintele Pence, consilierul prezidențial Ivanca Trump, un reprezentat al Consiliului pentru Securitatea Națională, niște membri ai Congresului… Că să ne dăm seama cât de searbădă a fost călătoria premierului, e suficient să aruncăm o privire retrospectivă asupra vizitelor anterioare în SUA ale liderilor moldoveni. Și aceștia s-au întreținut la Washington cu politicieni de rang înalt, numai că lista lor a fost mai lungă, ca să nu mai vorbim de rezultate. Dar să le luăm pe rând.
Prima vizită oficială de trei zile peste Ocean a fost efectuată de președintele Vladimir Voronin în decembrie 2002. A fost primit la Casa Albă de președintele George Bush, performanță inegalabilă, de altfel, până-n zilele noastre. În urma discuțiilor purtate, fusese difuzată o declarație comună moldo-americană în care, între altele, se insista asupra evacuării trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.
În ianuarie 2010, la invitația lui Hillary Clinton, o vizită de cinci zile a întreprins în SUA Vlad Filat, care a fost primit și de vicepreședintele Joe Biden, de Secretarul de Stat, senatori și membri ai Camerei Reprezentaților. În cadrul acelei vizite s-a lansat oficial dialogul strategic moldo-american și a fost semnat acordul „Compact” din cadrul programului „Provocările Mileniului”, prin care Republicii Moldova i s-au acordat 262 de milioane de dolari. Iurie Leancă a fost primit la Casa Albă de Joe Biden pe 3 martie 2014, surpriza furnizând-o președintele Barack Obama, care, fără să anunțe pe nimeni, li s-a alăturat celor doi în toiul întrevederii. „Washington Post” comenta că șeful statului american a făcut „un gest de un puternic simbolism”. Pavel Filip a fost la Washington în iunie 2018, într-o vizită de trei zile, și a avut o întâlnire cu Secretarul de Stat Mike Pompeo. Este adevărat că în urma acestei întrevederi partea americană a fost distantă, dând un comunicat de presă sec. Reticența era explicabilă – întâlnirea avea loc în plin scandal, când tocmai fuseseră anulate alegerile locale din Chișinău.
Oricum, se poate vedea că după euforia venirii la putere a partidelor proeuropene în 2009, treptat relațiile moldo-americane s-au erodat. Lucrurile au mers din rău în mai rău după furtul miliardului în 2014. Derapajele antidemocratice ulterioare n-au făcut decât să complice și mai mult situația.

Un amic devotat ce ține Chișinăul aproape

SUA întotdeauna au fost cel mai puternic și devotat amic al Republicii Moldova. După cum spunea fostul deja consilier pentru Securitate Națională, John Bolton, Washingtonul are interese la Marea Neagră. De aceea, americanii nu au cum să se împace cu revenirea sferei ruse de influență la hotarul cu România. În plus, anexarea Crimeii și declanșarea ostilităților din Donbass au dezlănțuit de fapt un nou război rece, forțând Occidentul să stăvilească poftele revanșarde ale Kremlinului în Ucraina și Republica Moldova. Indiferent de unele înțelegeri conjuncturale cu Putin, nimeni în SUA sau în UE nu va permite Moscovei să preia controlul asupra frontierei estice a NATO și Uniunii Europene. Privind lucrurile din acest unghi, americanii și sub Obama, și sub Trump au prețuit fidelitatea lui Plahotniuc față de cauza euroatlantică. Însă toanele autoritariste ale acestuia îi călcau pe nervi pe occidentali – exista riscul destabilizării situației din spatele Ucrainei. În aceste împrejurări, SUA, asistată de România, a jucat un rol decisiv în dezamorsarea crizei politice din iunie 2019. Plahotniuc fiind constrâns să renunțe la putere pentru a nu arunca Republica Moldova în haos.

Check Also

Rusia, pregătită militar pentru un conflict de tipul crizei rachetelor, din 1962

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că Rusia este pregătită din punct de vedere militar …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *