4.8 C
Ploiești
vineri, 26 februarie, 2021
Acasă Tara de dincolo de tara Maia Sandu, între punțile spre Uniunea Europeană și spinii de acasă

Maia Sandu, între punțile spre Uniunea Europeană și spinii de acasă

După mai mulți ani de izolare, mai ales având în vedere atitudinea extrem de reticentă a majorității partenerilor Chișinăului din ultimii ani față de ex-președintele Igor Dodon, începe o nouă primăvară în relațiile bilaterale cu cei mai apropiați vecini și Uniunea Europeană. Vizita lui Klaus Johannis la Chișinău a fost de fapt primul semnal de dezgheț pe făgașul politicii externe, urmând, una după alta, primele vizite ale președintei Maia Sandu la Kiev și Bruxelles. Cu certitudine, vor urma și altele, importante, în mari capitale ale Uniunii Europene, consacrând un început de înnoire a Republicii Moldova, la capătul unei perioade de guvernare oligarhică, de jaf și trădare a intereselor naționale. Dar cât de degrabă și oare tot atât de lesne va consemna totuși Chișinăul și pe interior „capătul acestei perioade”?

Un nou partener strategic, o nouă punte între vecini
După vizita lui Klaus Johannis la Chișinău, cea a Maiei Sandu la Kiev vine să repare o altă punte de vecinătate din cele aruncate în aer de socialistul Dodon, iar Ucraina devine și ea al doilea „partener strategic” al Chișinăului, decât că relațiile vor fi de bună vecinătate, dar nu chiar speciale ca cele cu Bucureștiul. Ori dacă de București ne leagă o relație „frățească”, cum mai flirtează liderii politici de pe ambele maluri (căci de fapt e o relație de sânge, istorie, limbă și chiar teritoriu comun – ce să ne ascundem după deget? suntem aceeași națiune, decât că locuim în prezent unii pe pământuri strămoșești, alții pe meleaguri tot strămoșești, dar anexate sau despărțite de anexări istorice barbare), apoi de Kiev în vremuri mai de la urmă ne leagă o „frăție” de conflicte militare, declanșate și impuse de același agresor. Oricum, președintele ucrainean Volodymyr Zelensky remarca, pe 12 ianuarie, cu ocazia primei vizite în străinătate a Maiei Sandu de la preluarea mandatului, în mod special anume acest aspect: „Apreciem faptul că președinta Maia Sandu susține suveranitatea și integritatea noastră teritorială și nu se teme să afirme că peninsula Crimeea aparține Ucrainei”. Altminteri, principala afinitate cu vecinul de Est sunt tocmai subiectele anexărilor teritoriale și conflictelor separatiste, inspirate și derulate nemijlocit de același agresor – Moscova. Or, Ucraina rămâne un scut strategic de securitate pentru Republica Moldova. Al doilea subiect de preocupări comune a celor două capitale este apropierea de UE și structurile euroatlantice. De o importanță similară pentru ambele părți sunt oportunitățile economice și comerciale, ignorate deliberat de fosta și încă pe jumătate actuala guvernare de la Chișinău, care a preferat să întrerupă contractul de livrare a energiei electrice semnat cu ucrainenii, dând prioritate centralei din Cuciurgan, controlată de Tiraspolul separatist.
Dar pe lângă afinități și interese comune, între Chișinău și Kiev există și anumite divergențe ce se impunea a fi discutate. Una din cele mai spinoase – situația ecologică din bazinul râului Nistru, unde Ucraina își propune să construiască câteva baraje hidroelectrice ce vor afecta asigurarea cu apă potabilă a Chișinăului. Problemă la care autoritățile ucrainene de mai mulți ani se cam împotrivesc a se așeza la masa de dialog și a-i găsi o soluție ce să satisfacă în egală măsură ambele părți. Plus situația unor proprietăți ale Chișinăului de pe litoralul Mării Negre.

În trei ore, mai mult decât în… treizeci de ani
Aceste divergențe și alte probleme delicate nu sunt tocmai lesne de abordat pentru Chișinău, cu statutul său atât de „mototolit” și destul de vulnerabil încă, cu atât mai anevoie de soluționat. Dialogul cu Ucraina însă trebuie abordat pragmatic și realist, cu înțelepciune și răbdare. Sunt foarte multe de recuperat în relația bilaterală, după decenii de neglijență, indiferență și corupție. Dar este important că dialogul a început, iar în relația cu Ucraina Chișinăul are de partea sa România și UE. Și se pare că noului președinte i-a reușit cel puțin să construiască un cadru politic în care toate problemele, dar și perspectivele de colaborare să poată fi nu numai discutate, dar și puse în mișcare pe trasee magistrale. Cei doi șefi de stat au agreat să continue discuțiile pe cele mai importante teme de pe noua agenda bilaterală – securitatea regională, securitatea pe segmentul de frontieră, declarând sprijinul reciproc pentru suveranitatea și integritatea teritorială a ambelor state în cadrul frontierelor recunoscute la nivel internațional, intensificarea eforturile comune privind integrarea europeană ș. a. Dialogul a finalizat cu semnarea a două documente – o declarație comună și un Memorandum de dezvoltare a potențialului de transport și tranzit între Ucraina și Republica Moldova – apreciate de experți ca „extrem de ambițioase și importante, implementarea cărora va demonstra UE și SUA că cele două state pot fi parteneri credibili”. Sumar vorbind, este vorba de elaborarea unui acord ce va permite cetățenilor celor două state să traverseze frontiera doar cu buletinul de identitate, liberalizarea tranzitului de transport fără a fi necesare permise, investigarea schemelor de corupție cu proprietățile moldovenești din Ucraina (cariere, sanatorii și alte proprietăți, în care sunt implicați deputați din legislativul de la Chișinău), derularea unor negocieri cu referire la Complexul Hidroenergetic de pe Nistru, care poate avea un serios impact negativ asupra conservării biodiversității, refacerii ecosistemelor degradate. De altfel acest obiectiv se conține în noua Strategie a UE pentru biodiversitate, ca element al Pactului Verde, ce are drept scop restabilirea a cel puțin 25 de mii de kilometri de flux liber al râurilor. În context, Maia Sandu a declarat că acest subiect îl va reitera și la Bruxelles. Totodată, liderii de la Chișinău și Kiev au convenit asupra instituirii unui Consiliu permanent al instituțiilor prezidențiale ale celor două state, ca un nou format permanent de colaborare la nivel înalt, ce va facilita elaborarea de politici, strategii și va contribui la soluționarea problemelor de pe agenda bilaterală, precum va monitoriza realizarea înțelegerilor convenite inclusiv la nivel de guverne și parlamente. Multe din aceleași subiecte, deja pe detalii, le-a discutat lidera de la Chișinău și cu prim-ministrul Ucrainei, Denis Shmigal, și președintele Radei Supreme, Dmytro Razumkov. Rămâne de văzut cum vor acționa instituțiile de profil din ambele state pentru ca acest plan ambițios să fie tradus în viață.
Scurt pe doi, în trei ore Maia Sandu a izbutit mai mult decât toți președinții moldoveni în aproape trei decenii. Dar dincolo de onorul cu care a fost primită la Kiev, moldovenii au avut prilejul, pentru prima, să trăiască sentimentul de mândrie că în relațiile cu partenerii externi Republica Moldova devine un actor politic vizibil, capabil să-și promoveze interesele naționale și să propună proiecte de importanță regională cu bătaie lungă. În cele câteva ore cât au durat întâlnirile Maiei Sandu cu oficialii de la Kiev, ei au înțeles că dacă timp de 30 ani Chișinăul a avut doar Minister de Externe, de acum înainte va avea și politică externă veritabilă.
Maia Sandu reușește în nici o lună de mandat ce nu a reușit Dodon în 4 ani
La nici o săptămână după Kiev președinta Maia Sandu întreprinde o vizită de două zile la Bruxelles, în care a reușit să se întâlnească cu peste 10 oficiali de diferit rang ai UE, lucru care nici pe jumătate nu i-a reușit lui Igor Dodon nici pe extern, nici acasă în toți 4 ani de mandat. Dar înainte de a începe acest adevărat maraton diplomatic propriu-zis, s-a întâlnit cu Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al Parchetului European, cu care a discutat despre „o relație de colaborare între Parchetul European și instituțiile de combatere a corupției de la Chișinău, desfășurarea unor activități comune privind combaterea contrabandei și a spălării de bani.” Cele două zile de program oficial au cuprins întâlniri cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Lecyen, președintele Consiliului European, cu președintele Parlamentului European, David Sassoli, prim-ministrul belgian, Alexander De Croo, cu Charles Michel, șeful diplomației UE, Josep Borrell,  Johannes Hahn, comisarul european pentru politica regională, cu comisari pentru justiție, vecinătate și extindere ș.a., a fost primită în audiență de Regele Philippe al Belgiei. Prioritatea în discuțiile cu oficialii europeni a fost „asigurarea republicii cu vaccinuri anti-Covid-19”, urmată de agenda europeană a Chișinăului, situația din Transnistria, subiectul ajutoarelor macro-financiare. Altminteri, șefa statului a declarat de mai multe ori că una dintre prioritățile sale e să scoată Chișinăul din izolarea internațională în care a fost adusă de fostul președinte Igor Dodon, iar la Bruxelles s-a arătat convins că „această etapă a izolării s-a încheiat și Moldova își poate relua calea firească de apropiere de familia europeană. Iar către finalul vizitei a venit și prima veste bună de la Kiev – unul dintre proiectele care va demara imediat este construcția unui pod peste Nistru în regiunea Iampol-Cosăuți și o autostradă corespunzătoare ce va face legătura între Kiev și Chișinău, scurtând până la 5 ore cu mașina și oferind cetățenilor ambelor state să evite tranzitarea umilitoare a regiunii separatiste dintre cele două state. Finanțarea podului va fi realizată din contul bugetului de stat al Ucrainei, iar existența lui ar putea schimba în general rolul strategic al regiunii transnistrene”.

Recurs la constituționalitate sau moralitate?
Toate bune și în roz până aici, dar atâta timp cât Maia Sandu nu dispune de o majoritate parlamentară și un Guvern care să o susțină, punerea în aplicare a tuturor acestor planuri ambițioase rămâne incertă. Cu un guvern interimar tehnic decimat de „dezertarea” ex-premierului Chicu și a 3 miniștri îi va fi greu să pună toate pe roate. Mai ales că succesul acestora, abia primele două vizite, i-au înfuriat crâncen pe adversarii politici. Prima și-a arătat „colții” presa pro-rusă de la Chișinău afiliată socialiștilor, trecând sub tăcere vizita de la Kiev sau scăldând-o în fake-news-uri. Postul NTV a „vopsit”-o cu titluri vădit tendențioase: „Maia Sandu poate priva Chișinăul de alimentarea cu apă” sau „Maia Sandu susține intenția Ucrainei de a construi centrala hidroelectrică Novodnestrovsk, ceea ce va duce la încetarea alimentării cu apă a Chișinăului”. Autorii de la publicația pro-rusă Komsomolskaya Pravda s-au lansat și ei în declarații subiective, cu tentă ironică: „Debutul Președintelui Moldovei la Kiev: Strigând „Glorie Ucrainei!”, a ars poduri cu Moscova și a adoptat experiența luptei împotriva „regiunilor rebele”; „Prietenii împotriva Moscovei”: De ce președintele Republicii Moldova Sandu s-a grăbit să-l vadă pe Zelenski?” Mai mult, portalul Telegraph.md, parte a mașinăriei propagandistice a PSRM, a distribuit un video cu un fake-mesaj veninos: „Sandu a mers la Kiev însoțită de un cortegiu cu zece mașini și nu cu două „căruțe”, așa cum a promis”. Imagini de o calitate slabă, să nu se vadă când, la ce post vamal are loc filmarea și numerele de înmatriculare ale mașinilor, care de fapt erau unități ucrainene pe protocol, ce asigură asemenea vizite.
Colac peste pupăză, chiar în prima zi a vizitei la Bruxelles, CC de la Chișinău a declarat ca inadmisibilă sesizarea deputaților PAS privind procedura de autodizolvare a Parlamentului. Fapt care l-a „însuflețit” până peste margini pe Igor Dodon. Abia sosit tot de la Moscova, singura cărare care o mai are, a convocat ad-hoc a Comitetului executiv al PSRM, la care subiectul discuției a fost „situația dificilă din țară, legată de criza constituțională și de guvernare, provocată de șefa statului”. La capătul ședinței Dodon a convocat, tot ad-hoc, o conferință de presă la care a declarat oripilat: „PRSM cere în mod categoric desemnarea unui candidat până la 1 februarie 2021. De ce până pe 1 februarie, deoarece se deschide sesiunea parlamentară. Aveți două săptămâni la dispoziție. Acționează, doamna președintă Maia Sandu!” E drept că nu a mai fluturat din pumni, ci a amenințat cu proteste de stradă.
Da, Igor Dodon nu se poate împăca că nu mai este șeful statului, ci doar al unui partid care își are bicepșii încă umflați, dar un viitor nu chiar atât de roz cum și l-ar dori. Exact aceleași declarații demagogice le folosea în decembrie 2015, când Dodon și socialiștii trâmbițau că președintele țării, Nicolae Timofti, ar fi fost obligat să înainteze candidatul la funcția de prim-ministru în X zile, altfel ar uzurpa puterea în stat. Și au mers atunci la CC cu acest subiect, dar au fost trimiși la plimbare de Înalta Curte. Mai mult, Dodon uită că între 9 martie și 8 iunie 2019, președinte deja el fiind, nu a înaintat niciun candidat la funcția de prim-ministru timp de aproape trei luni. Și nu numai că nu a înaintat candidat, dar chiar a mers la Curtea controlată de Plahotniuc pentru a-și „constituționaliza” inacțiunea. Atunci CC i-a făcut pe plac. De, atunci cei doi, Plahotniuc și Dodon, erau un tot întreg.
După ultima declarație se pare că Dodon și PSRM nu mai vor anticipate. Adevărat sau nu, rămâne să vedem. Un lucru e cert: înainte de a flutura cu subiecte de constituționalitate ar fi bine ca Dodon și PSRM să procedeze, măcar o dată, la un recurs de moralitate.

Nicolae MISAIL,
Chișinău

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

Petre Rezmiveș – locul 8 la Campionatul Balcanic

Petre Rezmiveş, atlet legitimat la CSM Ploiești, a ocupat locul al 8-lea în finala probei de „60 metri” a Campionatului Balcanic de atletism în...

Instanța a suspendat hotărârea de desființare a Direcției de Pază din cadrul CJ Prahova

Direcția de Pază, instituție din subordinea Consiliului Județean Prahova, nu se va desființa de la 31 martie, așa cum prevede HCJ 2/27 ianuarie 2021....

Se distribuie, de pe 1 martie, pachetele cu produse de igienă și în Ploiești

Administrația Serviciilor Sociale Comunitare a anunțat că, în perioada 01-29.03.2021, se distribuie pachetele cu produse de igienă către beneficiarii finali de ajutoare europene finanțate...

Pandemia a adâncit prăpastia dintre bogați și săraci

Agenția de cercetare a pieței Glocalities, din Olanda, a publicat un studiu global, realizat în 24 de țări, din care reiese că oamenii, în...

Un nou tratat european – de ce nu?

Între eructaţiile lui Erdogan şi lockdown, mai există loc de reflecţie europeană? Pentru că noi credem că merită citită Pierre Menat „Ten Questions on...

PANICĂ ÎNTR-UN BLOC DE LOCUINȚE DIN PLOIEȘTI. ZECI DE PERSOANE EVACUATE

Totul a plecat după ce mai multe persoane au reclamat că într-un bloc de pe strada Timotei Cipariu se simte un miros puternic de...