5.6 C
Ploiești
luni, 26 februarie, 2024
spot_img
AcasăInterviuMaia Sandu: În următorii doi ani trebuie să curățim justiția 

Maia Sandu: În următorii doi ani trebuie să curățim justiția 

Pe 1 august curent, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a anulat 21 de decizii ale Comisiei independente de evaluare externă (Comisiei Pre-Vetting) a integrității etice și financiare a candidaților la funcția de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și a dispus reevaluarea lor. Decizie ce a scandalizat nu numai mulți demnitari și entități din jurisprudență, dar a și atras critici din partea partenerilor de dezvoltare. Despre tergiversarea reformei justiției si situația din sistem, Ziarul de Gardă de la Chișinău a discutat cu Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. În cele ce urmează propunem acest interviu și atenției cititorilor publicației noastre.

— Patru judecători de la CSJ au anulat, pe 1 august, 21 de decizii ale Comisiei Pre-Vetting privind candidații la funcția de membru al CSM și CSP. Cum comentați aceste decizii?
— Deciziile pe bandă rulantă și aproape trase la indigo ale CSJ de anulare a hotărârilor Comisiei de evaluare externă a integrității judecătorilor sunt ilegale. Vedem încă o încercare a sistemului de a pune bețe în roate reformei justiției și eforturilor de eliminare din sistem a oamenilor corupți. Aceste decizii confirmă încă o dată că sistemul nu vrea să se curețe din interior și că e corectă abordarea noastră de a face evaluare externă. Asta nu înseamnă că în sistem nu există oameni onești, dar foarte puțini dintre ei se implică în acest efort de curățare a justiției. Nu e primul obstacol pe care judecătorii corupți îl creează și, probabil, nici ultimul. Dar, în pofida acestor obstacole, reforma merge înainte. Comisia de evaluare externă extraordinară își va continua activitatea și va elimina din sistem judecătorii și procurorii care nu-și pot dovedi integritatea. Criza în justiție va continua până când vom reuși să facem ordine în sistem. Lupta pe care o ducem este una de supraviețuire, supraviețuirea noastră ca stat democratic și cu un viitor în UE, care poate fi realizat doar prin reformarea justiției și reducerea corupției. De cealaltă parte a baricadei sunt judecătorii și procurorii corupți, care au obținut beneficii nemeritate în toți acești ani și se țin cu dinții de sistemul putred construit tot de ei, se tem că altfel vor trebui să răspundă pentru abuzurile comise. Au devenit bogați și de neatins prin nedreptăți, scopul lor este să continue exact așa. Sunt susținuți de alți indivizi care își doresc perpetuarea corupției – grupări criminale, politicieni care le promit anularea reformelor dacă vor compromite schimbările din justiție și, respectiv, guvernarea actuală. Reforma justiției nu e doar un obiectiv măreț. Injustiția afectează fiecare familie din Moldova. Când analizăm accidentele rutiere teribile care zguduie țara, constatăm că ele sunt provocate de șoferi care au comis multiple încălcări grave ale regulilor, au mai multe dosare penale clasate. Zeci de oameni – procurori, judecători, polițiști, avocați – au participat la scheme prin care acești șoferi au evitat pedeapsa. Familii întregi sunt distruse de corupția din justiție. Aceste tragedii ne șochează, dar așa și nu vedem să fie pedepsiți corupții care au contribuit direct la crimă. Pentru că legea spune că numai judecătorii pot condamna definitiv judecătorii. Și, din ce se vede, sistemul justiției a decis să meargă împotriva tuturor cetățenilor și să lupte până la capăt în favoarea criminalilor. Ei se ascund în spatele independenței justiției. Dar independența justiției este pentru a aplica legea, nu pentru a proteja ilegalitățile judecătorilor.
— Cum a fost posibil ca la doi ani de guvernare PAS aceste decizii să fie luate de Mariana Pitic, judecătoare celebră care a cumpărat un Porsche cu 10 mii de lei, și Tamara Chișcă-Doneva, cu dosar penal pentru îmbogățire ilicită (închis recent) și mai multe dosare pierdute la CtEDO? 
— Guvernarea nu numește și nici nu dă afară judecători. Eu, în calitate de președinte, am refuzat să confirm în funcție mai mulți judecători față de care există întrebări de integritate. Dar, conform legii, decizia finală aparține CSM. Judecătorii corupți, inclusiv de la CSJ, pot fi dați afară doar de CSM sau în urma unor probe ale procuraturii. CSM e abia la etapa de formare și urmărim atent să vedem dacă noua componență are caracter să facă curățenie în sistem. Iar procuratura, chiar de vorbește de problema judecătorilor corupți, nu-i trimite pe banca acuzaților. Instituțiile sunt încă dominate de corupți, slabe. De aceea este necesară evaluarea externă extraordinară a judecătorilor și procurorilor.
— Ce lipsește pentru a duce reforma justiției la final? Ce mai trebuie?
— E nevoie de timp și de unitate din partea tuturor celor care înțeleg cât de importantă este reforma justiției pentru prezentul și viitorul nostru. De mai mult curaj din partea celor onești din sistem. Oamenii integri din sistem trebuie să facă un pas în față și să lupte. Să lupte deschis, chiar dacă asta înseamnă că luptă împotriva colegilor proprii. Să-și asume răspunderea pentru ca cetățenilor să li se facă dreptate, ca legea să fie respectată, ca cei corupți să fie eliminați din sistem și chiar trimiși la închisoare. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, va trebui să intervenim mai dur. Noi construim un stat democratic și avem responsabilitatea să acționăm prin metode democratice. Dar cu fiecare obstacol pus de judecătorii corupți, cu fiecare abuz, necesitatea unor intervenții mai dure devine tot mai evidentă. Vom merge până la capăt, vom insista până vom scoate din sistem corupții. Preluăm din experiența altor țări și învățăm din experiența proprie. Acolo unde lucrurile nu merg, le corectăm și avansăm. În Albania curățarea sistemului judecătoresc a durat 8 ani. În România, din momentul inițierii reformării instituțiilor de combatere a corupției până la primele condamnări în cazuri de corupție mare au trecut aproape 10 ani. Noi nu avem acest răstimp, trebuie să ne mișcăm mai repede, inclusiv pentru că vrem să devenim stat membru al UE până la sfârșitul acestui deceniu. Dar mai ales pentru că cetățenii așteaptă să li se facă dreptate de prea multă vreme. În următorii doi ani trebuie să reușim să finalizăm procesul de curățare a sistemului.
— Recent Veronica Drăgălin, șefa PA, a criticat procesul de vetting, la care urmează să fie supuși peste 200 de procurori și circa 140 de judecători din funcții-cheie. Cum vedeți declarațiile venite de la șefa unei instituții-cheie în procesul de combatere a corupției?
— Șefa PA recunoaște că sunt procurori corupți, inclusiv în instituția pe care o conduce. Vedem că procuratura nu se poate curăța de una singură. Iar țara nu are timp să mai aștepte niște ani în care dosarele procurorilor corupți se vor prăfui în judecată. Ei trebuie dați afară din procuratură cât mai urgent și opriți să ia mită și să protejeze hoții. Evaluarea externă extraordinară nu este ideală, dar este singura modalitate reală și credibilă de eliminare a corupților din sistem. Se afirmă că mai mulți procurori vor pleca din sistem dacă vor fi obligați să treacă testul integrității. Acest lucru nu trebuie să ne sperie. Nu-i ținem cu de-a sila. Vom susține și vom motiva, inclusiv financiar, oamenii onești și cu adevărat dedicați muncii de procuror, judecător.
— În ultima perioadă a dispărut din spațiul public ideea anunțată de Dvs. anterior – un DNA după modelul românesc și un Tribunal Anticorupție. Mai susțineți crearea acestor instituții?
— Nu doar susțin crearea lor, dar insist că am avansat pe această cale. Acum câteva luni, experții Comitetului consultativ independent Anticorupție au făcut o analiză a arhitecturii instituțiilor de combatere a corupției. Ei au recomandat separarea PA de CNA și consolidarea capacităților PA prin creșterea autonomiei și sporirea resurselor. Acesta este modelul pe care mergem și legea a fost modificată în acest sens acum câteva zile. PA va obține autonomie și mai multe resurse pentru a se ocupa de corupția mare. Dar mai importanți sunt oamenii care vor lucra în PA, de ei depinde dacă aceasta va deveni un adevărat DNA sau nu. Cu referire la Curtea Anticorupție, am expediat proiectul legii în Parlament și Comisiei de la Veneția pentru opinie. Proiectul este publicat pe pagina Parlamentului și a Președinției pentru comentarii. Curtea Anticorupție este gândită să crească viteza de examinare a cazurilor de corupție în instanță. Cetățenii au o așteptare legitimă – cei care au comis fraude, acte de corupție, să fie condamnați, să le fie confiscată averea dobândită ilegal, nu să meargă în instanță o dată la 2-3 luni ca la plimbare.
— În ultimul timp s-au întețit criticile la adresa PAS aflat la guvernare ce țin de reforma justiției, care pare că eșuează pe zi ce trece. Ce a greșit PAS sau chiar Dvs. în această reformă? 
— Nici eu și, presupun, nici colegii din Parlament nu ne-am așteptat ca reforma justiției să fie una simplă și rapidă. Sunt câteva rezultate – revenirea aeroportului în administrarea statului, condamnarea unuia dintre figuranții furtului miliardului, dar sunt puține. Înțeleg foarte bine frustrările oamenilor. Și noi suntem nemulțumiți, insistăm ca lucrurile să se întâmple mai repede, depunem eforturi, alocăm resurse. Sistemul totuși opune o rezistență mare. Guvernarea ține – așa cum și este normal într-o democrație – să respecte independența judecătorilor. De cealaltă parte mulți dintre ei nu sunt independenți și se apară unul pe altul. Acest cerc vicios trebuie rupt. Criticile la adresa guvernării sunt un lucru firesc, mai ales în contextul unor provocări externe semnificative și al problemelor interne dificile ce trebuie rezolvate. Suntem onești, avem intenții bune, curaj și voință politică să facem lucrurile corect. Căutăm, încercăm, corectăm și mergem înainte. Reforma justiției este un efort complicat. E bine să avem o dezbatere publică constantă pe această reformă importantă. Dar e necesar să avem discuții serioase, nu superficiale. Problema adevărată este corupția foarte răspândită în sistem, controlul pe care continuă să-l exercite grupările corupte, profesionalismul scăzut, lipsa unei mase critice de oameni onești și curajoși, care să facă lucrurile să se schimbe în interior. Evaluarea externă va arăta cât de mare e problema corupției, putem ajunge în situația să înlocuim mai mult de jumătate din judecători. Și vom face acest lucru, chiar dacă asta va însemna o perioadă mai lungă de reconstruire a sistemului, până când oamenii noi vor obține experiența necesară.
— Există tot mai multe informații că Vladimir Plahotniuc controlează tot mai multe procese politice și juridice din Moldova, inclusiv prin intermediul unor partide. Există riscul ca Plahotniuc, într-o formă sau alta, să revină la putere?
— Noi, împreună cu cetățenii, l-am alungat pe Plahotniuc de la putere și am obținut sancționarea lui la nivel internațional. Nu exclud că unele partide politice de opoziție sunt controlate sau cooperează cu Plahotniuc, dar acestea nu influențează procesele politice la nivel național. Ele trebuie deja să știe că finanțarea ilegală de care beneficiază poate să le scoată în afara legii. La fel, nu exclud că Plahotniuc mituiește judecători și procurori pentru a tergiversa examinarea dosarelor în care este vizat sau pentru a sabota reforma justiției. Tocmai de aceea e nevoie de evaluarea externă a integrității judecătorilor și procurorilor și de excluderea acestora din sistem.
— În toată această perioadă, a fost evidentă lipsa unui număr suficient de profesioniști integri. Dacă ar depinde de Dvs., ce ați face să asigurați instituțiile statului cu oameni integri? 
— Avem nevoie de oameni onești și buni profesioniști. M-am referit deja la faptul că instituțiile de combatere a corupției nu se descurcă prea bine cu sarcina de a sancționa corupția în instituții, iar în cazurile în care se descurcă, vedem multe decizii judecătorești care îi restabilesc în funcții pe cei vinovați. Conducătorii de instituții au un rol în curățarea acestora și în unele dintre ele s-a reușit să se facă ordine. Când vine vorba de buni profesioniști, trebuie să recunoaștem că avem un deficit de cadre în multe domenii – și în instituțiile statului, și în sectorul privat, chiar și instituțiile media caută cu lumânarea specialiști buni. E o problemă generală și trebuie să o abordăm ca atare. Guvernul a propus majorarea salariilor în ministere anume pentru a atrage oameni integri și buni profesioniști. Dar Guvernul trebuie să vină și cu măsuri împotriva celor care nu-și fac munca conștiincios, să-i dea afară pe cei care nu livrează rezultate. În același timp, trebuie să investim mai mult în calitatea educației. Trebuie să insistăm pe politici care să conducă la creșterea productivității muncii. Trebuie să motivăm oamenii care lucrează bine.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole recente