În ziua când la Oslo președinta Maia Sandu și premierul norvegian Jonas Gahr Store susțineau o conferință de presă comună, ultimul anunțând un ajutor nerambursabil Republicii Moldova de 30 milioane euro pentru consolidarea securității energetice, iar ministrul Victor Parlicov și omologul său norvegian, Terje Aasland, semnau un Memorandum de cooperare în domeniul energetic dintre cele două țări, jurnalistul rus Iurii Dudi plasa pe canalul său de pe YouTobe proaspătul interviu acordat de președinta Republicii Moldova. Interviul cu Maia Sandu, primul și unicul obținut de la un șef de stat, a acumulat în doar 24 de ore peste 3,2 milioane vizualizări, dar a stârnit printre internauți și un val de reacții pro și contra calității lui, la capitolul întrebări-răspunsuri. Am selectat din interviul de două ore, exclusiv video, pentru cititorii publicației noastre câteva secvențe mai importante, în funcție de spațiul ce ni-l putem permite.
Iurii Dudi: Maia, sunteți un om politic liberal ce devine președinte într-o țară plină de probleme, împotmolită în corupție. După alegerile parlamentare ajungeți să dețineți putere deplină, vi se oferă posibilitatea de a mișca țara spre mai bine. Dar voi începe nu cu politica internă. Știm de la colegii din Franța cum a întâlnit vestea războiului Emanuel Macron, ei l-au filmat până și după 24 februarie. Cum ați trecut Dvs. de noaptea din 24 februarie? Dormeați, v-ați trezit?
Maia Sandu: Nu credeam până în ultimul moment că va fi război, fiindcă, în general, e foarte greu să crezi că în timpurile noastre, că aici, pe continentul nostru, poate fi un asemenea război. Când am aflat că s-a început, la noi se auzeau explozii. M-am trezit în jur de ora patru și am citit vestea. Am prins a telefona toți colegii. La 06:00 eram deja în oficiu și peste jumate de oră am avut prima ședință.
I. D.: Cui ați telefonat în primul rând?
M. S.: L-am sunat pe ministrul apărării, apoi pe premier. Și îndată am convocat Consiliul Suprem de Securitate, toți miniștrii, persoanele responsabile și am început să lucrăm asupra unor planuri reieșind din situație. În primul rând cum să asigurăm securitatea, iar în al doilea, deja din prima zi au început să vină refugiați ucraineni și trebuia să facem față acelui flux de oameni.
I. D.: O întrebare ipotetică și fac apel la sinceritate. Comportamentul lui Zelenski în ziua de 24 februarie – ați reflectat vreodată, v-ați închipuit cumva în pielea lui? Sunteți președintele țării care a fost atacată de un dușman foarte puternic, sunteți în capitala ei, în țară mișună deja diversioniști, pe străzile Chișinăului se trage, se dau lupte și toate țările lumii vă propun un coridor să vă evacuați ca lider de stat. Zelenski a decis să rămână, intrând în istorie ca un lider curajos. Măcar o dată, nu neapărat în acea zi, mai târziu, peste un an, doi, v-ați gândit cum ați fi procedat, dacă Doamne ferește, ați fi fost în locul lui?
M. S.: Știu cum aș fi procedat. Unica decizie corectă este să rămâi, pentru că tu ești responsabil de poporul tău, de securitatea lui. Ești președintele țării, ai fost ales ca să asiguri securitatea și toți oamenii sunt cu ochii pe tine, trebuie să fii acolo. Ca să faci totul pentru poporul tău. Acesta e răspunsul meu sincer, singurul corect. Și nu pot fi alte întrebări.
I. D.: Mi-a fost dat să aud că atunci când războiul era în desfășurare și armata ucraineană prinse la putere, a venit o propunere de la Ucraina de a rezolva problema Transnistriei.
M. S.: Nu a existat nicio declarație oficială în acest sens. Am citit, s-a scris în media despre asta, dar oficial, vă spun cu toată responsabilitatea, n-au venit niciodată așa propuneri.
I. D.: Dar neoficial?
M. S.: Nici neoficial. Noi mereu am spus că vom rezolva acest conflict numai pe cale pașnică.
I. D.: Ministrul de externe, Mihail Popșoi, spunea că clubul Real Madrid „are o linie de apărare mai scumpă decât investițiile noastre în Armata Națională”. Patru apărători ai clubului costă 120 milioane euro. Cât de aproape e această sumă de investițiile în Armata Națională?
M. S.: Da, 0,5% din PIB e probabil cel mai mic indice de pe continent. Am sporit investițiile pentru apărare, dar probabil mai avem de făcut mai mult. Kremlinul mereu ne învinuiește prin propaganda sa că suntem un stat neutru și în genere nu ar trebui să existe sector de apărare. Ceea ce nu e corect. Dimpotrivă, toate țările cu statut de neutralitate investesc mai mult pentru securitatea propriilor cetățeni. Noi am crescut cheltuielile pentru apărare din cauza războiului din proximitatea noastră.
I. D.: O întrebare oribilă, dar cum sunt vremurile, așa și întrebările. Dacă Federația Rusă v-ar ataca, Moldova se va împotrivi?
M. S.: Noi facem tot posibilul ca acest lucru să nu se întâmple. Trebuie să facem totul pentru a păstra pacea și a proteja cetățenii noștri. Sperăm totuși foarte mult că acest război degrabă se va încheia și vom investi bani în economia țării, să nu fim în situația de a investi tot mai mult în apărare. Dar și așa, ne vom apăra numaidecât țara.
I. D.: Să revenim pe intern, la cei trei ani care s-au scurs. Ați venit în funcție cu trei promisiuni principale: integrarea europeană, reforma justiției și lupta cu corupția. Integrarea europeană este vizibil în ascensiune, dar cum apreciați celelalte două promisiuni?
M. S.: Aș spune că celelalte două sunt una. Or, lupta cu corupția nu poate avea succes dacă nu ai o justiție eficientă. Așa că lucrăm să avem instituții puternice și incoruptibile, dar și o justiție efectivă. Iar ca justiția să fie efectivă e necesar să curățim sistemul. Când am venit la putere justiția era aservită statului capturat, existau mari scheme de corupție. Eu și colegii mei ne-am decis să venim la putere, dar am văzut că în toate partidele politice de la guvernare existau multe persoane corupte ce compromiteau democrația într-atât, încât oamenii suspectau că politica e o sferă de bani murdari. Corupția din politică trecea în corupție de stat și înțelegeam că nu avem pentru cine vota. Am decis să încercăm noi să construim un partid politic normal, să demonstrăm că există și politicieni cinstiți. Când am venit la putere, capii structurilor corupte au dat bir cu fugiții. Am demarat reforma justiției, pentru că nu poate spune președintele cine trebuie să stea la închisoare și cine nu. Dat fiind că aveam de a face cu statul capturat, erau probleme și cu corupția în justiție, în structurile anti-corupție. Procesul de curățare durează mai mult decât ne-am fi dorit pentru că există o împotrivire dură, sunt oameni care și-ar dori să rămână în acel sistem corupt, să beneficieze de mită, luând decizii compromițătoare. Acum e în desfășurare o estimare externă a incoruptibilității judecătorilor și procurorilor. O parte din justiție a fost deja curățată, dar mai e mult până la curățirea completă, va mai dura până a finaliza acest proces.
I. D.: Aveți pașaport românesc. Când ați obținut cetățenie română și de ce – pentru a circula fără viză în Europa sau pentru orice eventualitate?
M. S.: L-am obținut demult, probabil de vreo 13-15 ani. Un milion de cetățeni de la noi au pașaport românesc. Aceasta înseamnă și pașaport european, adică Uniunea Europeană are deja în Republica Moldova un milion de cetățeni, ceea ce scurtează calea noastră spre UE. Și bunicii mei au avut pașapoarte românești. Pentru mine, ca și pentru alte persoane, a fost important să am cetățenie română, e vorba și de conștiința de sine, conștiința națională.
I. D.: Există cenzură în Republica Moldova? În ultimii doi ani în Moldova au fost blocate zeci de media și canale TV, de altfel multe sau toate fără o decizie de judecată.
M. S.: Aceasta nu e cenzură și acestea nu au fost mijloace de informare în masă, ci mijloace de dezinformare în masă. Dacă unele surse mass-media nu respectă legea, bineînțeles că trebuie luate decizii. De altfel legea noastră în domeniu respectă toate standardele internaționale. Dar pentru finanțarea acestor mass-media erau folosite ilegal mijloace financiare provenite de la un grup criminal organizat, având scop destabilizarea situației din țară. Acesta a fost motivul suspendării licențelor.
I. D.: Eu drept înțeleg: pe întreg parcursul mandatului nu ați avut nici o întâlnire cu Putin. De ce?
M. S.: Înțelegeți corect. Nu ne-am întâlnit că n-am avut ce discuta. S-au purtat discuții înainte de război la nivel de guvern, direct n-am discutat cu el și nu am ajuns la înțelegeri să ne întâlnim.
I. D.: Nu sunt as în politică, dar în timpul crizei gazelor cu Putin nu v-ați întâlnit, dar cu Kozak da. Nu era mai eficient să vă întâlniți ca lider al statului cu lider al statului?
M.S.: Kozak a venit la Chișinău, de-aceea m-am întâlnit cu el și am discutat toate problemele cu care ne confruntam în relațiile cu Federația Rusă.
I. D.: În octombrie vă așteaptă scrutinul prezidențial cu referendum în aceeași zi. Și dacă moldovenii vor vota la referendum împotrivă, Moldova nu va adera la UE?
M.S.: Alegerea e a poporului. Dacă oamenii vor vota împotriva aderării, acesta lucru va însemna că procesul se va stopa puțin și nu se va mișca precum se mișcă în prezent. Eu consider că nu se va încheia aici, pentru că oamenii vor înțelege până la urmă că un alt drum pentru țara noastră nu există ca noi să ne simțim în siguranță, ca să facem mult mai mult pentru țara noastră decât am făcut în ultimii 30 de ani. Am văzut cum s-au dezvoltat țările care au devenit membre ale UE în ultimii 20 de ani. E o diferență enormă.
I. D.: Aveți un vis care nu ține de activitatea Dvs.?
M.S.: Să mă odihnesc. Să merg la munte pentru două săptămâni. Îmi plac mult munții din România. Sunt foarte faini, natura lor miraculoasă. Nu sunt prea înalți, dar eu nu m-ași aventura spre alte piscuri mai înalte.
I. D.: Dar aveți și un vis ce ține de activitatea Dvs.?
M.S.: Desigur. Ca Moldova să devină cât mai degrabă membru a UE. Atunci voi dormi liniștită.
I.D.: Vă mulțumesc mult.
