7.9 C
Ploiești
joi, 18 aprilie, 2024
spot_img
AcasăInterviuLuptă între PA și CNA sau disperarea complicilor clanului Plahotniuc?

Luptă între PA și CNA sau disperarea complicilor clanului Plahotniuc?

„…Știu foarte bine cine din colectiv n-are loc în viitorul structurii care combate corupția. Am să scap de toți odată când va fi schimbată structura Procuraturii Anticorupție (PA). Scurgeri pe canale de Telegram despre lucruri care se întâmplă în sala asta, pentru mine este cel mai josnic lucru pe care îl puteți face”. (…) „Eu în țara asta am un mandat de 5 ani, mai lung decât al deputaților, decât al doamnei președinte. Eu nu mă duc nicăieri, am să fiu aici, am să lupt pentru procurorii integri și personal voi fi prezentă să arestez procurorii, consultanții și ofițerii corupți”. (…) „Nu am răbdare să intru personal cu echipe de mascați…, să fiți arestați, puși în cătușe și trimiși la închisoare”. Sunt secvențe dintr-o înregistrare audio atribuită șefei PA, Veronica Drăgălin, de la ședința din 7 iunie curent, unde au participat procurori PA și ofițeri CNA, apărute în spațiul online. Scurgeri veridice, pe care Drăgălin le consideră ilegale, ce se circumscriu unui scandal izbucnit între cele două instituții chemate să combată corupția mare, după ce Iulian Rusu, șeful CNA, la o ședință în plenul legislativului, a vorbit despre neînțelegeri dintre Procuratura Generală, PA și CNA. Scandal ce ar putea avea drept consecință contopirea PA și CNA într-un DNA, după cum au dat de înțeles Maia Sandu și Dorin Recean. În interviul de mai jos jurnaliștii de la Ziarul de Gardă încearcă să aducă mai multă lumină în acest sens.

— S-au întâmplat mai multe situații ce denotă o criză instituțională. Ce se întâmplă între PA și CNA, instituții care trebuie să conlucreze pentru a combate corupția? E o situație de comunicare deficitară sau ceva mai grav, în contextul în care Președinta Maia Sandu a spus că se teme că situația ar putea ajunge în rapoartele Comisiei Europene?
— Conlucrarea între aceste două instituții, responsabile de investigarea cazurilor de corupție, a fost una bună de când am ajuns aici, la 1 august 2022, și continuă și azi să fie foarte bună. Avem dosare la care lucrăm împreună, procurorii anticorupție lucrează împreună cu ofițerii CNA pe cazuri foarte importante, în care am avut succese pe parcursul ultimului an. Dar în spațiul public au ajuns alte versiuni despre realitatea existentă. Intenționat, din partea unor persoane interesate să creeze o percepție de destabilizare în țara noastră, de asta beneficiind doar criminalii. Mie asta îmi demonstrează că noi lucrăm foarte bine, avem rezultate foarte bune și acum vedem eforturi să ne destabilizeze. Vă pot asigura că avem în continuare o comunicare foarte bună. Dar în instituția în care vă aflați și dumneavoastră acum sunt persoane ce lucrează în interesele altor persoane, și nu în interesul statului și al cetățenilor.
— CNA nu a dorit să ofere un comentariu, cel puțin când i-am solicitat ca instituție de presă. Ați comunicat după aceea cu conducerea CNA?
— Continui să comunic. Vineri (9 iunie, n. r.) după masă am avut o discuție cu Iulian Rusu. Până la urmă, suntem două instituții separate, deciziile instituționale ale CNA îi aparțin dumnealui. CNA are un serviciu de presă separat, eu nu cunosc toate strategiile, planurile lor. Când e vorba de comunicate de presă, coordonăm, trebuie să coordonăm. De exemplu, când au loc percheziții unde sunt antrenați ofițeri CNA și procurori de la PA, am coordonat textul, astfel încât comunicatul din pagina CNA să fie corect ce s-a întâmplat. Și noi de multe ori punem același text și pe pagina noastră. Dar dacă CNA vrea sau nu să vină cu o reacție, acest lucru nu-l coordonăm, decizia aparține fiecărei instituții.
— Vorbeați că în interiorul instituțiilor anticorupție sunt persoane ce nu-s bine intenționate și despre ședința convocată în acest context, despre care ofereați unele explicații într-un live pe Facebook din 9 iunie. Ce măsuri pot fi luate în mod eficient în această situație?
— Dacă vorbim de scurgeri de informații din instituția noastră, care ne afectează în cel mai grav sens pe dosare penale concrete, e destul de dificil să prevenim aceste lucruri. Pentru că noi toți avem telefoane, cu care în trei secunde poți lua o poză a oricărui element din clădirea noastră și astfel de poze pot fi trimise prin aplicații cifrate către persoane care gestionează canale de Telegram ca să le difuzeze mai departe. Să prevenim așa ceva e foarte dificil. Din august-septembrie discut cu procurorii din PA, cu conducerea CNA. despre ce am putea face și care ar fi soluțiile. Ca o propunere ar fi să interzicem calculatoarele sau telefoanele personale, să fie obligat fiecare angajat să aibă doar telefon de serviciu. Ca procuror în SUA, eu aveam un telefon primit de la angajatorul meu și semnam un document că înțeleg și am obligația să-l folosesc doar în interes de serviciu. Și că în orice moment angajatorul meu poate avea acces la acest telefon. Așa am lucrat ca procuror șase ani în SUA. Cred că noi, ca instituție, dacă am avea suficiente resurse să cumpărăm celulare pentru fiecare angajat și am institui așa o regulă, asta ne-ar ajuta foarte mult. Pentru că atunci când se întâmplă o scurgere, noi ca șefi am avea instrumente să verificăm foarte repede de unde vine scurgerea. Cred că vom identifica oamenii toxici din ambele instituții, să-i înlăturăm și să lucrăm mult mai eficient decât până acum. Dar cred că am demonstrat că și în condiții foarte dificile totuși avem succese pe dosare de rezonanță. — În cadrul aceluiași live spuneați că există persoane infiltrate la cel mai înalt nivel, angajați ai procuraturii, CNA, din structurile de ordine, în organizațiile criminale din republică…
— Vreau să precizez că eu nu am spus asta. Înțeleg că au existat reacții la această frază. Am vrut să o corectez, pentru că eu nu asta am avut în vedere. Am spus că PA, împreună cu CNA, am reușit să infiltrăm persoane la cele mai înalte nivele în grupuri criminale organizate și prin asta noi cunoaștem cu ce se ocupă aceste grupări, ce planuri au mai departe. Și ca să fie foarte clar la ce mă refeream eu: după cum cunoaște întreaga societate, noi pe 26 mai am fost în plenul Parlamentului să citim în mod public o învinuire foarte detaliată pentru procedura de a ridica imunitatea parlamentară a Marinei Tauber pe un caz care e în gestiune la CNA și PA.
— Finanțarea ilegală a Partidului „ȘOR”…
— Corect, finanțarea ilegală a PP „ȘOR”. Juriști, procurori, avocați, judecători și alții care înțeleg ce înseamnă o învinuire, dacă ar citi acea învinuire, ar privi ședința publică din legislativ, ar înțelege că acesta este unicul mod de a obține acuzații specifice. În învinuire este data, ora exactă, suma exactă transmisă de la o persoană la alta. S-a spus în plenul Parlamentului că unele persoane vizate în investigație au cooperat cu organul de urmărire penală, 65-70 persoane ce au statut de bănuit sau învinuit. Unele dintre ele au cooperat cu urmărirea penală, am înregistrat discuții, întâlniri, transmitere de bani. Numele acestor persoane au devenit cunoscute învinuitei Marina Tauber, PP „ȘOR”, avocaților acestora. Versiunea învinuirii citită în Parlament și publicată a fost depersonalizată, ca să nu includem numele. Vreau să spun că eu, ca procuror, am fost mereu foarte sensibilă la securitatea agenților sub acoperire și a martorilor care cooperează. Din punctul meu de vedere, martorii care cooperează merită cea mai mare protecție pe care statul poate să o ofere, pentru că ceea ce fac ei e să ajute urmărirea penală să ajungă în vârful schemei. Lucru foarte periculos, le poate afecta viața, familia.
— Pentru că s-a încheiat urmărirea penală pe acest dosar, acum ne puteți spune de unde veneau banii pentru a finanța Partidul „ȘOR”?
— Vă pot spune că în învinuirea citită în legislativ e descris cum unele persoane zburau tur-retur în 24 de ore de la Chișinău în Rusia și aduceau înapoi câte 8.000 dolari, după lege nu erau obligați să-i declare. Mai multe persoane făceau asta destul de des. Opt, plus opt, plus opt mii – ajungi la sume mari destul de repede. Era una dintre metodele de a aduce bani în Moldova.
— Despre Ilan Shor ce ne puteți spune? După decizia Curții de Apel care urmează a fi executată, conform legislației naționale, Israelul a mai dat vreun răspuns?
— Acum vorbim despre o altă procedură. Republica Moldova a trimis o cerere de extrădare către Israel în 2020, ca să participe în procedura de apel, cerere ce nu a fost executată până la ziua de azi. Acum, după ce a fost condamnat și de Curtea de Apel, s-a schimbat situația, Moldova poate să ceară extrădarea lui pentru executarea unei pedepse definitive. Aici procuratura nu are un rol, Ministerul Justiției este instituția care trimite cereri de extrădare. Dar noi, toate instituțiile statului responsabile pe acest subiect, comunicăm, conlucrăm. Acum se lucrează la extrădare pentru executarea pedepsei. Lucrurile nu sunt simple, durează, sistemul de justiție e birocratic în fiecare țară. Urmează să vedem care va fi poziția Israelului privind noua cerere de extrădare.
— Și Vladimir Plahotniuc e vizat în mai multe dosare de rezonanță, cel mai mare fiind frauda bancară. Nici până azi nu a fost expediat în judecată, deși un demers a fost făcut încă în august 2022. Ați și avut mai multe apeluri privind tărăgănarea în instanțe. Cine se face vinovat de situație – sistemul judecătoresc sau e vorba de modul cum procedează avocații?
— Sunt mai mulți factori ce au dus la tergiversare și mai multe soluții. Una dintre soluții ce ne-ar ajuta să nu mai avem tergiversări sunt modificările la Codul de procedură penală (CPP). Există proceduri ce permit avocaților să depună tot felul de demersuri, care suspendă ședința. De exemplu, un demers să fie recuzat judecătorul, ca efect legal, ședința e suspendată. PA a venit cu propuneri unde trebuie de intervenit în CPP ca să nu fie anulată sau suspendată ședința, acțiune folosită abuziv de avocați pentru a tergiversa procedura. Știu că Ministerul Justiției lucrează la un proiect amplu pe CPP și pe Codul penal. Urmează să fie modificată legislația.
— Și în privința lui au fost făcute demersuri de extrădare, de ce durează atât de mult?
— PA a trimis solicitare la Interpol ca Plahotniuc să fie anunțat în căutare, dar Interpol nu a acceptat solicitarea. Nu avem o explicație amplă din partea Interpol, răspunsul oficial e că nu-i anunțat în căutare. Noi am făcut solicitări și în alte țări, dar răspunsurile oficiale sunt că nu se știe unde se află. Legea ne permite să înaintăm cu dosarul chiar de nu cunoaștem unde se află.
— Legea modificată în vara anului trecut care specifică clar că poate fi finalizată urmărirea penală și atunci când autoritățile nu cunosc și nu pot identifica locul aflării inculpatului? Și dacă aflăm unde-i, nu mai putem trimite în judecată dosarul?
— Sunt două opțiuni. Una e când noi, Moldova, nu cunoaștem în ce țară se află persoana, și chiar nu știm unde se află. Asta e faza în care ne aflăm acum. Dar mai întâi trebuie să demonstrăm că am încercat să identificăm unde este, deci nu putem pur și simplu să punem ochii în pământ și să spunem că nu avem idee – trebuie să demonstrăm unui judecător că am făcut tot ce e necesar să aflăm, dar avem răspunsurile pe care le avem. Asta am făcut în august 2022. Și e o altă situație, când cunoaștem țara unde se află persoana, dar nu o putem localiza acolo. Aici avem exemplul lui Veaceslav Platon – poziția procuraturii e că Platon se află în Marea Britanie. Noi trebuie să ne adresăm direct prin canale oficiale țării respective, ca ei să localizeze persoana în țara lor și să-i aducă la cunoștință învinuirea pe care noi am pregătit-o și am transmis-o. E o procedură diferită, când suntem obligați să cooperăm direct cu țara în care știm că se află.
— Și aici nu se mai aplică noua lege?
— Ba da. În cazul lui Veaceslav Platon am mers prin acest canal. Autoritățile din Marea Britanie l-au localizat, s-au întâlnit cu el, a fost informat că sunt trei învinuiri ce trebuie să-i fie aduse la cunoștință. El a refuzat să le examineze. Dar, conform noii proceduri, PA a întreprins toate acțiunile pe care suntem obligați să le întreprindem, ca să putem acum merge în instanța de judecată și să putem trimite aceste dosare în judecată în lipsa lui.

Articol de Natalia ZAHARESCU, Ziarul de Gardă

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole recente