1.2 C
Ploiești
vineri, 7 februarie, 2025
spot_img
AcasăTara de dincolo de taraLa Chișinău, sfere criminale printre breșele legislației

La Chișinău, sfere criminale printre breșele legislației

„Primul cuvânt rostit, d-le Prim-ministru, când ați fost investit în funcție, a fost „disciplină” și că veți începe cu Ministerul Afacerilor Interne. Dacă nici ministerul ce l-ați gestionat mai mulți ani nu poate fi reformat și disciplinat, cum puteți asigura ordinea și securitatea în țară? Criminalul omorât în sectorul Râșcani al capitalei locuia de 2 ani într-un apartament închiriat, se plimba cu o mașină cu numere moldovenești. Cum a reușit el, cel mai probabil și cei ce l-au omorât, să intre în țară? Ce protocoale de control aveți la frontieră sau la îmbarcarea într-o cursa avia din țara X sau Y? Ce faceți cu extinderea criminalității în Republica Moldova? Să ieșim sau nu cu copiii pe străzile Chișinăului? Câți criminali în căutare internațională se mai odihnesc pe la terasele din Moldova?” Dacă nici după cazul crimei de astăzi nu vom vedea demisii la nivel înalt, înseamnă că abordările guvernului PAS, condus de premierul Recean, în materie de securitate și afaceri interne au fost superficiale și doar declarative.”

Tudor Ulianovschi, ex-ministru de externe în guvernul Filip, candidat la prezidențiale în 2024

Șapte împușcături în plină zi, pe o terasă plină cu lume
Pe 10 iulie curent, la terasa Coffe Point din sectorul Râșcani al capitalei, a fost împușcat mortal un cetățean străin. Crima s-a produs în plină zi, în fața mai multor martori rămași împietriți. La scurt timp la locul crimei a ajuns poliția și a demarat cercetările. Potrivit unor martori, asasinul s-a apropiat nestingherit de terasă și a executat șapte împușcături cu un pistol – patru în spate și trei în cap. La masa vecină, un bărbat cu doi copilași, unul în cărucior. Înfricoșat, își ia odraslele în brațe și fuge în stradă. Potrivit șefului Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, killer-ul e de asemenea străin, presupus din Norvegia. Primele cercetări înclină spre versiunea unei reglări de conturi între grupări criminale sau „lichidarea intenționată pentru a împiedica unele declarații pe care victima le-ar fi putut face într-un dosar”. Au fost întreprinse acțiuni speciale de reținere a celui care a tras, publicând și imagini cu suspectul asasin, preluate de pe rețelele de socializate, plasate de cineva care a surprins cu camera de bord a mașinii o persoană, presupusă a fi bărbatul care a săvârșit omorul. Din imagini se observă că acesta traversa strada pe trotinetă cu câteva minute înainte în direcția unde la câteva minute s-a produs crima. Poliția a reținut doi suspecți bănuiți de complicitate, dar atacatorul a reușit să fugă. Totodată, IGP solicită cetățenilor care îl observă eventual pe străzi să anunțe poliția, avertizând în același timp să evite contactul direct cu acesta deoarece poate fi înarmat în continuare.
Cazul a stârnit furia opoziției din parlament (și a unor lideri din afară), care au luat în furci unul din secretarii de stat al MAI ce urma să prezinte în plen un proiect aflat pe agenda legislativului. Aceștia au cerut înlocuirea proiectului cu audierea ad-hoc a conducerii ministerului și structurilor responsabile de securitatea statului, inclusiv a premierului. Cu greu i-a ostoit spicherul Igor Grosu, acceptând audieri cât mai urgente inițial în Comisia parlamentară de profil. Astfel a fost posibil a urma în continuare dezbaterile de pe ordinea de zi adoptată.

Ce se știe despre victima asasinatului de la Chișinău
A doua zi spațiul mediatic virtual a fost invadat cu știri și noi detalii culese de la autorități sau din propriile surse despre bărbatul împușcat în capitală. Din cumulul de informații am putut constata că acesta s-a dovedit a fi cetățeanul turc Ezzent Eren, de 41 de ani, care în 2015 a fost condamnat la 21 ani de închisoare pentru o infracțiune cu arme de foc, soldată cu moartea a doi polițiști. Eren era liderul unei grupări criminale „specializată” în contrabandă și trafic de droguri în proporții deosebit de mari. Din surse personale am mai aflat că omorul celor doi polițiști a fost consecința unui incident cu forțele de ordine, în rezultatul căruia a fost împușcat de poliție fratele său, și el membru al grupării date. Reușește să fugă, dar e prins în nordul Londrei cu un pistol încărcat și o mitralieră, presupunându-se că pregătea o nouă împușcătură. În august 2019 e transferat într-o închisoare din Turcia, de unde evadează o lună mai târziu. De altfel, nu era prima tentativă de evadare. Complici
de-ai săi au încercat să-l scoată din duba închisorii în timpul transferului de la penitenciar spre tribunalul Wood Green Crown Court, după numai două luni de la condamnare, însă poliția a reușit să împiedice complotul. Potrivit presei engleze Eren era căutat și în Turcia – făcea parte dintr-o grupare ce avea o dispută de durată cu o bandă rivală. Dispută cu „numeroase împușcături și crime începând din 2009, atât în Londra, cât și în Turcia”.

Inspectoratul pentru Azil n-a aprins becul roșu
Ezzent Eren a ajuns în Republica Moldova în mai 2022, prin Transnistria, strecurându-se printre refugiații ucraineni. La puține zile e reținut și plasat în arest preventiv în vederea extrădării, după ce ofițerul de legătură al Agenției pentru Combaterea Crimelor al Ambasadei Marii Britanii de la București vine cu solicitare de extrădare, cetățeanul în cauză fiind urmărit internațional prin Interpol pentru un șir de crime. Dar s-au inițiat proceduri juridice de care s-au folosit avocații – la sugestia lor cetățeanul turc depune o cerere de azil la Inspectoratul General pentru Migrațiune (IGM). Solicitare respinsă abia peste cinci luni în baza unei informații de la SIS. Ulterior încep procese de judecată pentru pronunțarea refuzului de acordare a statutului de azilant. Or, când un caz de acest fel ajunge pe mâna judecătorilor și avocaților, e știut doar când începe, dar sfârșește când vor aceștia. Codul de procedură penală prevede că o persoană nu poate fi privată de libertate mai mult de 180 zile când pe rol se află o cerere de azil. Astfel, prin decizia instanței, Eren e eliberat din arest. Va mai fi reținut o dată, pus în arest preventiv și eliberat, apoi încă o dată, cumulând în toate trei rânduri, cu tărăgănări „de rigoare”, 560 zile de arest. Tărăgănările au durat până s-a ajuns să-și facă „dreptate” clanurile de infractori ele între ele. Prin killeri sau prin membri călcați pe bătătură, asta o știu mai bine ei înșiși. Noi, cetățenii, așteptăm să se facă lumină după ce legislativul, președinția, executivul a pus în alertă toți responsabilii posibili – miniștrii justiției și de interne, șefii de secții ai IGP, SIS, Procuraturii Generale, Consiliul Superior al Magistraturii ș.a. Ca până pe 17 iulie să prezinte de urgență modificări la cadrul normativ privind azilul, ce ar permite aplicarea rapidă a procedurilor necesare privind persoanele ce prezintă risc de securitate, respingând acestora cererea de azil. Așa încât „anumiți străini, solicitanți de azil, aflați în căutare internațională” să nu poată utiliza scheme de corupție și profita „de breșele din sistem pentru a rămâne în libertate pe teritoriul Republicii Moldova”. Zis și făcut: la o săptămână, amendamentele au fost gata și urmează a fi adoptate până la finele lui iulie, când deputații vor pleca în vacanță. Ele prevăd că asemenea persoane vor putea fi deținute în izolator nu 180 zile, ci până la un an. Va fi scurtat și termenul de examinare a cererilor de azil la IGM, iar dosarele nu vor mai fi examinate până la Curtea Supremă de Justiție, ceea ce extinde cu anii procedurile. Decizia finală și irevocabilă va fi luată de Curtea de Apel.

Crime și contrabandă în umbra averilor de lux
La mai bine de două săptămâni IGP se mai află pe urmele asasinului. Ministrul de interne, Adrian Efros, a ordonat Serviciului Protecție Internă și Anticorupție (SPIA) o anchetă de serviciu pentru investigarea procedurilor legale aplicate de funcționarii IGM antrenați în documentarea cazului cetățeanului turc. Legislativul anunță și el anchete interne în mai multe instituții ale statului, îngrijorat că la această dată 38 străini, infractori periculoși, căutați pentru fraude bancare, evaziuni fiscale, alte infracțiuni grave profită de breșele din legislația Republicii Moldova, rămânând în libertate.
Nu dorm nici liderii partidelor de opoziție, oripilați (sau bucuroși!?) și ei de crima din 10 iulie – au dat cep horelor de critici la adresa actualei guvernări. Poate nu atât strânși din spate de frica de a ieși cu copiii pe străzile capitalei, cât de oportunitatea de a mai agonisi până la campaniile electorale ce bat la ușă ceva sutimi de procente la sărmanele partide proprii. Renato Usatî cere demisia șefului MAI, Vlad Filat se întreabă unde-i „efectul HUB-ului de securitate inițiat cu mare tam-tam”. Fugarul Gheorghe Cavgaliuc, fost șef-adjunct al IGP și liderul Partidului „PACE”, de la terasele din Londra scrutează Everestul corupției moldovenești, contabilizând: „defunctul și alți 3 lideri ai lumii criminale de talie europeană, conform surselor mele au ajuns în Moldova prin schema de corupție de la Interpol. Și asta e 20%, iar cei 80% din Everestul Corupției Moldovenești, sunt politicieni din Parlament și Guvern, 2 șefi din Poliția de Frontieră și 3 șefi mari din structurile de forță. Mai grav e că se omoară pentru influența sferelor criminale în Moldova (contrabandă de țigări spre UE, contrabandă cu droguri/tranzit prin Moldova, cu haine Turcia/tranzit Ucraina/destinația Moldova), înrădăcinându-se serios”. Eu unul, ca jurnalist, știu că sunt multe lacune ce țin de ședințele de judecată, cum au loc ele în instanța, cine tergiversează, motivul tergiversării etc. Ca cetățean devin convins din ce surse cresc palatele luxoase și alte averi ale multor magistrați de la noi. M-aș bucura să n-am dreptate într-o zi.

Articol de Nicolae Misail

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole recente