fbpx
4.8 C
Ploiești
marți, 24 noiembrie, 2020
Acasă Tara de dincolo de tara La Chișinău începe etapa cea mai murdară a scrutinului prezidențial

La Chișinău începe etapa cea mai murdară a scrutinului prezidențial

„Cei 30 de mii de sirieni trăiesc. De ce vă spun asta? Pentru că în următoarele zile și săptămâni o să auziți cele mai deocheate lucruri despre mine, cele mai neverosimile falsuri. Dacă veți auzi despre închiderea bisericilor sau că mi-am schimbat orientarea sexuală, că sunt agent al extratereștrilor sau masonilor ori că voi pune hotar pe Nistru – să știți că toate aceste minciuni se trag de la consilierii lui Dodon. Nu m-ași mira să aud că voi închide alimentarele, cimitirele sau Președinția. Începe etapa cea mai murdară a campaniei electorale. Eu zic să ne punem centurile de siguranță, să nu ne lăsăm prinși în capcanele mincinoase ale lui Dodon și să mergem cu încredere spre victorie!”, este mesajul Maiei Sandu către alegători pe ultimele sute de metri ale scrutinului prezidențial din 1 noiembrie.

Din 13 doritori, doar 8 aspiranți la fotoliul de președinte
Dar mai întâi ar fi să precizăm că din cei 13 prezidențiabili care-și anunțaseră intenția de a ajunge în fotoliul prezidențial, până la urmă au rămas 8. Patru dintre ei s-au retras singuri, fie că nu au reușit să adune semnăturile necesare, fie că au considerat că actualele alegeri sunt neconstituționale (așa crede unul dintre ei, dacă nu e la mijloc mai degrabă vorba fabulei cu vulpea și poama verde). Andrian Candu, reprezentantul „Pro Moldova” a fost respins de CEC prin nevalidarea semnăturilor prezentate (dacă și aici nu a existat vreo conspirație). Pe aceeași muchie de cuțit era să fie excluși unioniștii Dorin Chirtoacă și Octavian Țâcu, dar aceștia au insistat la o re-verificare a corectitudinii semnăturilor în comun cu ambele părți – angajații CEC și reprezentanți ai echipelor care au colectat semnăturile. Până la urmă, CEC s-a lăsat con(în)vinsă și cei doi au fost validați în calitate de candidați la funcția de președinte. Așadar, pentru cea mai înaltă (nu și mai decisivă, constituțional) funcție în stat se luptă (în ordinea în care sunt înscriși în buletinul de vot) Renato Usatîi de la „Partidul Nostru”, Andrei Năstase, Platforma DA, Tudor Deliu de la PLDM, Igor Dodon, candidat „independent” înaintat de la nu se știe care și când a avut loc „Adunare a cetățenilor”, Violeta Ivanov, Partidul „ȘOR”, Maia Sandu, PAS, Octavian Țîcu, PUN și Dorin Chirtoacă de la Mișcarea „UNIREA”.
CEC a purces la tipărirea buletinelor de vot. Astfel, celor 2004 secții de votare de pe teritoriul Republicii Moldova vor fi distribuite 2.934.017 exemplare, dintre care 2.168. 620 în română și 765.397 în rusă. De ce în limba rusă, mă întreb, „naivul” de mine, când, potrivit recensământului din 2014, cel mai numeros grup etnic este de fapt cel ucrainean (6,6%), apoi găgăuz (4,6%) și abia al treilea grup minoritar îl constituie rușii (4,1%)? O reminiscență sovietică, încerc să mă conformez realității de pe malul stâng al Prutului. Iar pentru cele 139 de secții de votare deschise în afara republicii au fost deja tipărite și distribuite în total 556.000 buletine de vot (iarăși 467.600 în română și 88.400 în rusă), urmând să ajungă la destinație, prin misiunile diplomatice și oficiile consulare din străinătate, cu cel puțin trei zile înainte de data alegrilor.
Or, dincolo de aceste cifre, care statistic și doar aparent respectă prevederile Codului electoral și estimările MAEIE, viziunea CEC pare să fie totuși influențată vizibil de actuala guvernare și să nu mai fie un factor independent de decizie. Cum nici nu a prea fost în ultimii douăzeci de ani.
Promisiuni viabile sau licitație de voturi?
Chiar dacă toate sondajele de opinie efectuate până acum îi scot în turul doi pe Igor Dodon și Maia Sandu, restul candidaților se întrec în a fi salvatorii alegătorilor de pe această palmă de pământ. Însă doar 3 vin cu programe electorale relativ detaliate, ceilalți prezentând proiecte succinte sau chiar superficiale, limitate la simple promisiuni verbale. Dar cea mai gravă carență este că mai toți candidații vin cu promisiuni ce depășesc atribuțiile funcției de președinte, stabilite de Constituție, majoritatea promisiunilor din domeniile social și economic nefiind fezabile financiar. În multe cazuri, promisiunile creează senzația unei licitații de voturi: „Cine promite o pensie mai mare?” Violeta Ivanov promite că echipa sa va acoperi până la 50% din cheltuielile pentru facturile la lumină, apă și gaz ale pensionarilor, fără a specifica din ce resurse. Renato Usatîi își asumă eradicarea corupției prin lichidarea CNA și crearea unei noi structuri (care nu va fi coruptă?), ceea ce nu intră în atribuțiile președintelui. Ca și programul de locuințe ieftine și credite ipotecare cu rata de 0%, dezvoltarea turismului, reforma administrativ-teritorială, relevante, dar nu țin de atribuțiile șefului statului. Și Andrei Năstase, care se autodeclară „cel mai de încredere partener al României, aici, în stânga Prutului”, promite schimbări în lupta anticorupție, antifraudă prin implementarea Declarației privind starea de captivitate a statului, adoptată de Parlament în 2019. Declarație care la nici jumătate de an a suferit eșec și te miri de se va găsi „un meșter Manole” care să se jertfească acum pentru Demnitate și Adevăr. Maia Sandu, în schimb, promite că va curăța Președinția și Parlamentul de hoți, dar cum? Tot așa cum a „realizat” cu PSRM „dezoligarhizarea” și „decapturarea” statului în vara lui 2019? Candidatul Octavian Țâcu își asumă 5 angajamente, unul fiind dizolvarea imediată a Parlamentului, lucru imposibil de realizat fără voința acestuia. Politica externă și scoaterea țării din izolare corespunde mandatului, iar alte 2 – aprofundarea relațiilor bilaterale cu România, Unirea România sunt relevante, dar abordate oarecum îngust. Același obiectiv, de unire cu România, promovat de Dorin Chirtoacă, se rezumă doar la prezentarea realităților socio-economice ale României, pentru Republica Moldova doar în cazul unirii celor două state, altfel nu sunt fezabile. Singurul program electoral care se încadrează în mandatul constituțional al președintelui este cel al lui Tudor Deliu – unul de 2 pagini, laconic. Dar lipsesc instrumentele și detaliile necesare ce ar demonstra cum urmează să le îndeplinească. Cel mai flagrant depășește mandatul constituțional programul actualului președinte Igor Dodon. Dincolo de tornada de minciuni și manipulări nedisimulate bat la ochi promisiuni specifice unui stat prezidențial, unde președintele joacă un rol „crucial” în dezvoltarea tuturor domeniilor, ca să nu-i zicem dictatură. Diferă clar de programul din 2016 pin faptul că a dispărut lupta cu corupția, investigarea furtului miliardului, iar obiectivul implementării Acordului de Asociere este substituit cu promovarea integrării eurasiatice. În plus impactul bugetar nu are nici cea mai elementară acoperire financiară – o analiză de suprafață denotă că pentru realizarea obiectivelor promise ar fi necesare 120 miliarde de lei în 4 ani. De unde vor veni aceste surse?
„Pro Moldova” devine subit tot mai „Pro Violeta Ivanov”
Abia dacă a prins loc în fluxurile de știri ale portalurilor obediente actualei guvernări solicitarea Violetei Ivanov către partidele ce nu au candidat de a o susține în actualul scrutin, că în nici patru zile tocmai 5 deputați „Pro-Moldova” și-au exprimat adeziunea față de candidatul partidului „ȘOR”. Primii care s-au grăbit să-și facă publică, în aceeași zi, intenția au fost chiar trei dintre cei care tot primii l-au urmat pe Andrian Candu când a părăsit PDM – Grigore Repeșciuc, Corneliu Padnevici și Gheorghe Brașovschi. La două zile exemplul lor l-a urmat și Sergiu Sârbu, iar la încă o zi – Ruxanda Glavan. Migrează întocmai așa cum au migrat spre „Pro-Moldova”, cu tot cu valize. Pe lângă elogii de protocol (un „bun profesionist”, de „capacitățile” căreia nu se îndoiesc cei ce au decis să o susțină), motivul de serviciu invocat este „situația în care guvernarea a călcat în picioare expresia voinței a mii de oameni și l-a eliminat ilegal pe Andrian Candu”. Astfel, „Pro Moldova” neavând propriul candidat, acum aceștia se văd nevoiți să aleagă „unul dintre concurenții rămași”, care „a solicitat susținerea partidelor ce nu au candidați”. Liderul „Pro-Moldova” încearcă să spele cumva deciziile colegilor în două ape, ambele tulburi: „Astăzi, nu există o decizie a „Pro Moldova”, inclusiv la nivel de organizații teritoriale, de a susține un candidat. Singura decizie univocă în această campanie e lupta împotriva lui Dodon”. Dar înainte să-și încurajeze susținătorii să voteze un candidat sau altul, conducerea vrea să vadă cine din cei înscriși în cursa electorală doar promit și cine cu adevărat „vor să schimbe lucrurile”. Într-un fel, nu se grăbesc să urmeze exemplul celor 5, ci vor să vadă cine va accede în turul doi.
Dar de fapt, îndărătul noilor „migrări” s-ar ascunde o nouă combinație a lui Dodon și …Plahotniuc, însăilată între cei doi încă în timpul ultimei vizite ale „șefului” statului pe muntele Athos. (Nu în zadar Dodon și-a dorit să țină în secret această călătorie, transformând-o ulterior în pretext pentru public.) În timp ce Dodon pornea spre București ca să ajungă la Thessaloniki, la un alt capăt de lume, Vlad Plahotniuc își făcea bagajele și părăsea SUA, ajungând pe 30 august, la 10 dimineața, în Thessaloniki. La nici 100 km de Thessaloniki, pe muntele Athos, sau prin apropiere, se afla și Dodon. Întâlnire inspirată de polit-tehnologii din Kremlin, ca Dodon să-și acopere fundul cu mai multe perne, asigurându-i mai multe scenarii, în funcție de situații imprevizibile. Acum, când candidatul Igor Dodon înțelege că șansa să câștige alegerile prezidențiale se topește, încearcă cu tot dinadinsul
să-și asigure guvernarea pe mai departe prin reconfigurarea majorității parlamentare. Mai exact, PDM va fi trimis în istorie, locul democraților urmând a fi suplinit de Partidul „ȘOR”, plus unii deputați de la „Pro Moldova”, ba poate și de la PDM. Un simplu calcul ne arată că noua majoritate parlamentară s-ar căpătui cu 53 – 54 de deputați: 37 de la PSRM, opt „ȘOR”-iști (în total 45, asta fără Ilan Shor). Cei 5 (sau poate încă vreo doi-trei) de la „Pro-Moldova”, plus Nichiforciuc și Andronache, astfel noua alianță e gata. Unii candidați la funcția de președinte susțin că săptămâna viitoare va avea loc următoarea tranzacție murdară pentru crearea unei noi majorități parlamentare în favoarea PSRM-ului lui Dodon. Adică după toate negocierile pe care le-a avut cu Plahotniuc, inclusiv prin intermediari ce vor deveni cunoscuți la ceasul oportun. E, acum e clar de ce Violeta Ivanov, încă până a deveni candidatul partidului „ȘOR”, bătea aproape zilnic cărările președinției – toate se așază la locul lor, într-un scenariu pe cât de iscusit, pe atât de perfid. Rămâne de văzut care vor fi următorii pași ai lui Dodon și PSRM în noua combinație parlamentară.
Republica Moldova, între alegeri cruciale sau fatale
Revenind la ultimul sondaj efectuat în luna octombrie de Centrul de Investigații Sociologice si Marketing CBS AXA, la comanda Comunității „WatchDog.MD”, vedem că Maia Sandu, în cele două săptămâni rămase, are de recuperat în primul tur mai puțin de 4% din voturi pentru a-l depăși pe Dodon. Bazinul de valorificat ar fi cele 37% de indeciși, care vor merge la vot, dar nu s-au decis cui să dea votul. De regulă sunt cei care nu mai cred nici unui politician, dar împărtășesc opțiuni proeuropene sau chiar unioniste. Același sondaj încearcă să convingă electoratul că în turul doi Maia Sandu l-ar depăși pe Igor Dodon cu aceleași ceva mai puțin de 4%. O altă variantă a turului doi ar fi Igor Dodon aproape la egalitate cu Renato Usatîi, dar este mai puțin verosimilă prezența lui Usatîi în turul final, dacă în primul tur este cotat cu intenții de vot la o distanță de peste 7% de Maia Sandu și chiar de peste 10% de Igor Dodon.
Sondajele, ca sondajele – pe unde mai aproape, pe unde mai departe de realitate. Adevărul este că în istoria modernă a Republicii Moldova alegerile prezidențiale nu au fost niciodată cruciale. Vor fi sau nu actualele alegeri cruciale depinde de noi toți, dar și de persoana pe care o vom alege. În cazul în care vom alege un (p)rezident mincinos, corupt, mitocan, subordonat total intereselor oligarhilor și unui stat care ne sfidează independența, suveranitatea și integritatea teritorială, ele nu vor mai fi niciodată cruciale. Ori alegerea unui corupt ahtiat de putere în funcția de șef de stat va fi victoria oportuniștilor, corupților, lacheilor, oligarhilor… Victoria unui astfel de specimen va însemna începutul sfârșitului Republicii Moldova, așa cum a fost concepută acum aproape 30 ani. Și va demonstra întregii lumi că nu suntem o societate, ci o adunătura de oameni debusolați, disperați, confuzi, gata să votăm pe oricine care promite marea și sarea. Că, pur și simplu, nu ne respectăm pe noi înșine, că nu ne pasă de noi, că nu ne merităm acest stat.
Într-un cuvânt, aceste alegeri ne vor fi fatale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

PERCHEZIȚII LA PENITENCIARUL PLOIEȘTI. GRUPARE INFRACȚIONALĂ, DESTRUCTURATĂ

Polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Ploiești și procurorii D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploiești, în colaborare cu reprezentanții Penitenciarului Ploiești, au efectuat cinci...

Se distribuie cardurile de 180 lei/lună pentru persoanele vulnerabile

Deputatul PNL Roberta Anastase a anunțat că, în această sătămână, a început distribuirea cardurilor acordate persoanelor vulnerabile, potrivit prevederilor OUG 115/2020. În Prahova, vor...

Cei mai buni gimnaști din țară au concurat la Ploiești

Sala Sporturilor Olimpia din Ploiești a găzduit, la finalul săptămânii trecute, Campionatele Naționale de Gimnastică ale României, în urma cărora Marian Drăgulescu a câștigat...

Ministerul Mediului se laudă că protejează pădurile virgine

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a aprobat introducerea a încă 3.791,5 hectare de păduri cvasi-virgine în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasi-virgine din...

Zeev Sternhell, oracolul antifascismului

Profesorul Zeev Sternhell, laureat al Premiului Israel, şi-a dedicat cea mai mare parte a vieţii profesionale cercetării fascismului şi nedreptăţilor lui. Sternhell nu a...

Cartierul Roşu din Amsterdam, afectat de criza Covid

Vitrinele din neon nu mai sunt luminate, iar străzile Cartierului Roșu din Amsterdam arată precum cele ale unui oraş fantomă. Coronavirusul a lovit greu...