joi , 14 noiembrie 2019
Home / Tara de dincolo de tara / La Chișinău, alegeri mai corecte, mai libere, dar și mai previzibile

La Chișinău, alegeri mai corecte, mai libere, dar și mai previzibile

Duminică, 20 octombrie, în Republica Moldova au avut loc alegeri locale, dar și parlamentare noi în 4 circumscripții. Circa 3 milioane de alegători au fost așteptați la urnele de vot, ce urmau să aleagă 898 de primari și 11.580 de consilieri din 54 mii de candidați (pentru funcția de primar 3.761 de candidați, iar pentru cea de consilier – 50.410). Pe lângă miza cea mare – Chișinăul, cetatea rezistenței românești – acest scrutin este primul test pentru actuala coaliție, prea puțin încurajatoare pentru „viitorul pro-european” al românilor din stânga Prutului, după debarcarea clanului oligarhic al PDM. Despre cum a susținut testul în rândurile de mai jos.

PDM, pe primul loc cu primării câștigate din primul tur
Dacă de rezultatele alegerilor din capitală nu se îndoia mai nimeni, decât Zinaida Greceanîi, care se aștepta ca socialistul Ion Ceban să câștige din primul tur (făcând printr-o asemenea declarație într-un fel agitație electorală chiar în dimineața zilei scrutinului), pe republică surpriza cea mare a produs-o Partidul Democrat. În pofida, și de astă dată a sondajelor, dar și în ciuda prea multor gropari care i-au prezis prăbușirea, potrivit lui Pavel Filip, candidații PDM au fost aleși primari din primul tur în 192 de localități, iar în alte 177 candidații democrați se vor duela în turul II. Date confirmate și de CEC, care a mai precizat în după amiaza de luni că democrații sunt urmați la același capitol de PSRM cu 124 de primari, ACUM cu 82, PLDM cu 26, PP „ȘOR” cu 13 și „Partidul Nostru” cu 9; tot din prima a câștigat 4 primării PCRM și 2 PUN, câte una PL și PPR, iar în alte 64 au câștigat candidați independenți. În turul doi se vor mai duela de asemenea 173 de candidați ai PSRM, 167 ai Blocului ACUM, 44 ai PLDM, 38 ai PP„ȘOR”, 20 ai „Partidului Nostru”, 16 de la PCRM și 84 de independenți. Altminteri, cei mai mulți independenți, atât deja primari, cât și candidați încă, au fost cândva membri ai PDM sau PLDM.
O altă surpriză a scrutinului este fostul edil al capitalei Dorin Chirtoacă. Chiar dacă „elita politică”, inclusiv aripa pro-europeană, se grăbise să treacă Partidul Liberal, după demisia lui Mihai Ghimpu, într-un cimitir politic, actualul lider al formațiuni s-a clasat pe locul trei în scrutinul din capitală, cu 10,15%. În schimb pe republică, PL a câștigat deocamdată o singură primărie. Nu a plecat în „istorie” nici PLDM, care și-a revendicat din primul tur 26 primării. Tot din primul tur și-au desemnat edilii alegătorii din șapte municipii, dintre care în două au ieșit învingători reprezentanții PSRM (tradițional în municipii din Autonomia Găgăuză, Comrat și Ceadâr-Lunga), iar la Bălți și Orhei, fără schimbare față de alegerile din 2015 – respectiv „Partidul Nostru” cu Renato Usatîi primar, și Partidul „ȘOR”, decât că cu un alt primar, Pavel Verejanu. În celelalte trei au ieșit învingători candidați independenți: Nicolae Dandiș la Cahul, Valentina Casian la Strășeni și Alexandru Ambros la Ungheni, toți trei foști primari și anterior.
Și ultima „surpriză”, dacă o putem numi așa. În lipsa transportării organizate a alegătorilor (a se citi cumpărării voturilor), pe circumscripția electorală uninominală 48 (Transnistria), în 8 secții de votare nu s-a prezentat nici un alegător! Dacă anul trecut aceștia s-au îmbulzit până să-și rupă coastele și să-și piardă cunoștința, anul acesta în toate cele 25 de secții de votare a bătut vântul – în total au votat doar 1.207 alegători. De altfel, aici, în alegerile parlamentare a învins candidatul PSRM. În celelalte trei au învins după cum urmează: pe circumscripția 37 (Nisporeni, Strășeni, unde în februarie câștigase detașat Vlad Plahotniuc) a ieșit învingător tot un democrat, iar în circumscripția 33 (Chișinău) Andrei Năstase a fost substituit de fratele său Vasile Năstase (PPDA), reprezentantul PAS, Galina Sajin a câștigat detașat peste ocean, pe circumscripția 50.
Dintre două rele, iarăși
cel mai mic rău
Spuneam in capo acestor rânduri că în capitală rezultatele erau previzibile, atât în sondaje, cât și în opțiunile alegătorilor. Ca și timp de aproape trei decenii, chișinăuienii vor fi nevoiți să-și afle edilul în turul doi, alegând, tradițional deja, dintre două rele cel mai mic rău. Mai drept, ca și în vara trecută – dintre socialistul Ion Ceban, care și-a revendicat 40,19% din voturi, și Andrei Năstase, plasat pe locul doi cu 31,08%. Rezultatele celor doi din prezentul scrutin reproduc aproape cu exactitate tabloul din anul trecut: Ceban – 40,1% și Năstase 32,1%. Și prezența pare să denote, cu o diferență neînsemnată, aceeași participare: 36% în 2018 și 35,4% în 2019. Însă diferența între acum și atunci o face rezerva mai semnificativă de care ar putea să beneficieze de această dată Andrei Năstase: cele 10% ale lui Dorin Chirtoacă, care și-a chemat electorii să voteze împotriva lui Ion Ceban, și 4,7% ale lui Octvavian Țicu, care a anunțat susținerea condiționată a lui Andrei Năstase – să nu facă alianță în Consiliul Municipal Chișinău (CCM) cu PSRM. Și din restul puțin peste 14% de la ceilalți 15 candidați s-ar putea să-i revină lui Năstase minimum 10 la sută. Dacă, desigur, și prezența la urne va fi nu mai mică decât în primul tur, rezultatele ar putea repeta aceeași proporție ca în 2018: Andrei Năstase – 52,57%, iar Ion Ceban – 47,43% turul doi, prezența atunci fiind și mai mare în ultimul tur – 39%.
Dincolo de aceste statistici însă se impune o concluzie, ajunsă la Chișinău axiomă: votul din capitala Republicii Moldova a fost și va rămâne unul divizat pe criterii etnice și geopolitice. În pofida moratoriului în acest sens dintre PSRM și ACUM. Alegătorii rusofoni și cei nostalgici după URSS, într-un procent mai mic în tabloul demografic al Republicii Moldova, sunt mai mobilizați, ghidați de instinctul conservării sau de cel al rătăcirii identitare. Pe când segmentul pro-european și cel unionist fac eforturi supra-intelectuale pentru a-și învinge pesimismul și lipsa de încredere tot mai pronunțată în orice versiune a guvernării. De fapt și ei sunt sub o presiune a sentimentului autoconservării în fața războiului hibrid al Kremlinului. Va rezista și de această dată cetatea românismului pe malul stâng al Prutului?
Socialiștii visează la dodonizarea capitalei și a întregii țări
PSRM se crede anticipat câștigător și în acest scrutin, dacă contabilizează numărul de voturi în consiliile raionale și municipale (adică 298.836 votanți din numărul total de 1.173.834 de persoane care și-au exprimat opțiunea de vot, 25,46%). Optimismul socialiștilor este însă unul supraestimat dacă ne referim la numărul de primari socialiști. Frustrarea ascunsă s-a resimțit în apelul pripit al PSRM către cei de la ACUM (plasați pe locul doi conform aceleași contabilizări, cu 249.432 de votanți sau circa 21,25% din sufragii) de a forma o coaliție și la nivel local. Invitația a venit chiar a doua zi după scrutin de la Zinaida Greceanîi, ca să formeze, „la nivel politic”, împreună „cu colegii” majoritate în raioane și în oricare primărie. Iar socialistul Vlad Batrîncea a promis că în cazul în care cei de la ACUM acceptă propunerea, PSRM este gata să voteze până la nouă președinți de raion desemnați de PAS și PPDA. Și socialistul Ion Ceban, deocamdată candidat încă, s-a grăbit să ofere candidaților ACUM (dacă va ajunge primar de Chișinău) două fotolii de viceprimar din cele patru; tot din partea Blocului ACUM ar numi doi pretori din cei cinci și chiar, în această coaliție majoritară, „pentru o balanță de puteri, sunt gata să ofer președinția CMC unui candidat din partea Blocului ACUM” (PSRM are 22 de consilieri, ACUM 19). În plus Ceban promite crearea unui nou departament de planificare urbană, la conducerea căreia îl invită pe fostul candidat Victor Chironda, iar pentru Octavian Țâcu – „un nou departament al relațiilor bilaterale și a proiectelor investiționale care vin din România”. Asta după ce ultimii doi și-au declarat susținerea lui Andrei Năstase în turul doi. Cum se vede, dezamăgiți de așteptările pe care le-au avut și mai puțin sigur în scrutinul doi, socialiștii încearcă să cumpere eventualii votanți ai lui Năstase.
Deocamdată, nici Maia Sandu, nici Andrei Năstase, dar nici cei doi ofertați, Victor Chironda și Octavian Țâcu, nu au comentat generozitatea socialiștilor. Și e firesc, cei doi lideri proeuropeni sunt în criză de imagine anume din cauza nevoii de a fi coalizat cu pro-rușii Dodon și Greceanîi. Până a se pronunța în problema anticipatelor, ei rămân deocamdată în așteptarea rezultatelor turului doi, a alegerii procurorului general. Iar toți patru își dau prea bine seama că acceptându-l pe Ceban primar de Chișinău, segmentele pro-european și pro-unionist se prăbușesc definitiv. Doar „5%, atâta caracter și demnitate a avut Chișinăul în campania electorală, plus minus 2-3% pe care nu pot să le pretind de la alți candidați”, a declarat Octavian Țâcu și a precizat că își va păstra mandatul de parlamentar neafiliat, delegându-l în CMC pe colegul său de la PUN Cornel Pântea.
Problema principală la momentul politic actual este de a evita dodonizarea, transnistrizarea și aruncarea Republicii Moldova îndărăt în brațele Moscovei. Nimeni nu-și face nici o iluzie că Igor Dodon, după ce a obținut mai multe pârghii de putere prezidențială, se mai vrea acum și primar de Chișinău. Prin pudelul său (deocamdată) Ion Ceban, prin aceleași metode prin care este de facto spicherul legislativului prin Zinaida Geceanîi. După care îi va fi mai lesne să-și subordoneze în sfârșit și executivul. Dec, nu-s proaste deloc gusturile Dodon-ului.
Liberi, într-o democrație adusă pe baionetele războiului hibrid?
„Am votat pentru un primar profesionist. Destul atâta demagogie”, a declarat președintele socialist Igor Dodon în dimineața de 20 octombrie, strecurând, alături de soție, buletinele în urna de vot. Ori pentru cine ar fi votat (nu-i exclus să-l fi preferat pe Năstase în schimbul colegului său de partid Ceban), numai profesioniști nu sunt. Ion Ceban, chiar dacă a absolvit Academia de Economie Națională și Administrație Publică de pe lângă președintele Federației Ruse (2018), nu a administrat nici o structură economică. A fost, ca și Dodon, membru al PCRM, consilier în aparatul președintelui Voronin, președinte de fracțiune, consilier în două scrutine al CMC, în care fracțiunea socialistă nu a prea performat. Câtă demagogie a debitat în cele două scrutine întrece debitul râului Bâc, plin de scursurile Chișinăului. Contracandidatul său, Andrei Năstase, după ce a absolvit dreptul la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a activat ca ajutor-interimar la Procuratura de transport din Chișinău, apoi avocat, apărând interesele companiei germane Unistar, dar și pe cele ale oamenilor de afaceri Viorel și Victor Țopa, condamnați de justiția de la Chișinău pentru șantaj, delapidare, spălare de bani și falsificare de documente. Din activist civic de stradă ajunge lider de partid și urcă în politică mai mult pe valurile protestelor tot din stradă. Și-a câștigat o reputație de activist scandalagiu și primul dușman al presei libere, neafiliate partidului său. Oficial, experiență de două zile în administrația publică locală (o felicitare din partea funcționarilor primăriei Chișinău și un act de degrevare din funcția de primar general). Care profesionalism, dom’-tovarăș Dodon?
„Alegerile locale s-au desfășurat în mod liber și democratic, fapt care demonstrează că este o revenire la normalitate”, a mai declarat Dodon după anunțarea rezultatelor prealabile. Și asta despre un scrutin cel mai anemic, cu o agitație electorală de factură sovietică, cu penali (Renato Usatîi și Ilan Shor) pe panouri cât două etaje de bloc, nu mai puțin scumpe decât în perioada lui Vlad Palhotniuc. Cu o prezența joasă la urnele de vot, generată de o apatie și lipsă de perspective tot mai pronunțate în rândul cetățenilor, inclusiv de lipsa de intrigă dintre „cei doi jucători majori din guvernare”. Refuzul categoric al celor doi de a participa în dezbaterile televizate și promovarea mesajului doar în colective de muncă sau de studenți, inclusiv în timpul orelor de program și de curs (ceea ce este interzis de altfel de legislația electorală) denotă o evidentă înțelegere amicală, ca să nu-i zicem de cartel, de a nu se ataca reciproc. „Consider că atunci când se vor număra voturile și va fi anunțat câștigătorul, cel învins ar fi bine să meargă la oficiu și să-i strângă mâna contracandidatului”, a mai adăugat Dodon. Exact cum a procedat în scrutinul prezidențial cu Maia Sandu?
Felicitări și mulțumiri „pentru spiritul civic de care au dat dovadă cetățenii”, pe care de astă dată „nimeni nu i-a presat”. Da, nimeni. Nici măcar cei doi candidați ieșiți în final, de astă dată. Dar i-a presat riscul de a pierde și dramul de libertate pe care l-au obținut cu sânge după regimul comunist al lui Voronin, regimul oligarhului Vlad Plahotniuc, dar și riscul de a scăpa prin crăpătura ușii politice un alt regim, nu mai puțin odios, al oligarhului socialist Dodon. Dar poate că și presimt o adiere a unei noi Siberii de gheață? Mânați de aceleași presiuni și riscuri, în capitală vor merge și în turul II, ca trași de gât, să-l scoată învingător pe Andrei Năstase, pe care tot mai puțini îl au la inimă. Când și cum le va răsplăti și acest edil, ca și întreaga clasă politică, așteptările pe cale de dispariție?

 

Pagină coordonată de Nicolae MISAIL;

Check Also

Maia Sandu între acasă și acasă

„Care dintre voi, dacă are o sută de oi și pierde una din ele, nu …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *