joi , 21 noiembrie 2019
Home / Actualitate / Justiția de la Chișinău, cea mai moldovenească justiție din lume

Justiția de la Chișinău, cea mai moldovenească justiție din lume

„Știu că nu e ușor să faci dreptate în Republica Moldova. Știu că nu e ușor să repari un sistem putred, să treci peste toate piedicile întinse de cei interesați ca lucrurile să rămână așa cum sunt. Dar mai știu că viitorul țării noastre, viitorul tuturor cetățenilor depinde de cei care vor avea curajul să facă schimbarea în sistem”. Este adresarea cea mai recentă a premierului Maia Sandu în contextul reformei justiției. O împărtășesc oare și partenerii săi de guvernare, Igor Dodon și Andrei Năstase?

 

Magistrații care s-au îmbogățit ilegal trebuie să plece din sistem
Dacă parada demisiilor în sistemul justițiar și structurile administrației publice a decurs într-un fel rapid și lesne, reforma justiției, ultimul obiectiv al procesului de dezoligarhizare, materializată în final cu alegerea/desemnarea unui procuror general „integru, profesionist și independent”, pare a fi piatra de încercare a actualei guvernări. Pe de o parte, concursul pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională a demonstrat, în primul rând, că guvernarea la început fără a avea niște prevederi foarte exacte și uniforme, toți actorii implicați au efectuat concursul pe placul fiecăruia. Doritorii din partea societății civile, candidații desemnați din partea parlamentului sau din partea executivului au fost foarte diferiți ca și calificare, profil, au trecut întregul proces de selecție și până la urmă au fost numite cu totul alte persoane. Iar alegerea președintelui Curții Constituționale, un fruntaș al PSRM cu prea puțină practică justițiară, s-a lăsat cu un scandal care a scos la iveală influența (ca să nu spunem direct amestecul) politicului.
Modificările la Legea cu privire la Procuratură a pus și mai abitir pe jar breasla justițiară. Potrivit noilor prevederi, Procurorul General este numit de șeful statului la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Doar că până a fi numiți candidații (nu mai puțini de doi) vor fi propuși CSP de o Comisie de concurs, care Comisie va fi desemnată de Ministerul Justiției, în a cărei componență intră ministrul justiției, doi foști procurori sau judecători cu cel puțin 10 ani de experiență în funcție (câte unul din fiecare ramură), un reprezentant al societății civile și un psiholog, ambii selectați de ministrul justiției. Membrii Comisiei trebuie să se bucure de o reputație profesională ireproșabilă. Paie pe foc a pus și premierul Maia Sandu, care a declarat deschis în cadrul unei emisiuni televizate că „toți magistrații și procurorii care s-au îmbogățit pe cale ilegală trebuie, în primul rând, să plece din sistem și, în al doilea rând, ei trebuie să răspundă de unde au averile”. Și că evaluarea activității acestora va depinde de hotărârile luate de magistrați: cum au fost anulate rezultatele alegerilor în municipiul Chișinău, ce hotărâri au fost emise în cazul lui Ilan Șor lăsat să fure și la libertate câțiva ani, dar și referitor la alte persoane despre care le era clar tuturor că sunt hoți, și numai magistraților nu.
Convulsiile în tagma magistraților s-au ținut lanț. La 13 septembrie, 87 de judecători au cerut convocarea de urgență a Adunării Generale a Judecătorilor. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins demersul acestora, dar Curtea de Apel a obligat CSM să o convoace pe 27 septembrie. În pofida împotrivirii membrilor CSM, Adunarea totuși a avut loc. E drept că judecătorii rebeli au cam tras-o de urechi – inițial nu întrunea cvorumul necesar, dar în câteva ore totuși, prin metode știute doar de ei, au adunat 200 de magistrați. După dezbateri aprinse și îndelungate, cu votul majorității au fost lipsiți de mandate cei 6 membri și membri supleanți ai CSM. Adunarea a fost calificată ca ilegală de ministrul justiției și de premier. Pe de altă parte, cu trei zile înainte, Procurorul General interimar Dumitru Robu a solicitat CSM retragerea imunității, reținerea și arestarea președintelui Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, pe motivul îmbogățirii ilicite. Deși se pregătea să demisioneze, acesta a dat bir cu fugiții speriat de „perspectiva” a 15 ani închisoare, dar până la urmă s-a prezentat benevol în fața instanței. Paradoxal, dar cererea procurorului de arestare preventivă pentru 30 de zile însă a fost respinsă de judecătoria Chișinău.

Check Also

CJ Prahova premiază excelența în învățământ

Consiliul Județean Prahova va organiza, în acest an, cea de-a doua ediție a Galei de …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *