Regele Iordaniei, Abdallah II, a oficializat recent restabilirea suveranităţii regatului asupra terenurilor de la Baqoura şi Ghoumar, împrumutate Israelului în timpul ultimilor 25 ani, în virtutea Acordului de pace dintre cele două ţări.
Israelienii nu mai au acces de duminică, 10 noiembrie 2019, la terenurile agricole împrumutate de Iordania în ultimul sfert de secol în cadrul unui acord ajuns la final, relatează France 24, consemnat de radio.ro.
Regretele Israelului
Anexele tratatului de pace iordano-israelian din 1994 autorizau „punerea la dispoziţie gratuită” a terenurilor din regiunile Baqoura/Naharayim şi Ghoumar/Tzofar proprietarilor privaţi israelieni pe o perioadă iniţială de 25 de ani. Ele nu au fost reînnoite. „Proclam sfârşitul valabilităţii anexelor Acordului de pace referitor la Baqoura şi Ghoumar, şi restabilirea suveranităţii noastre totale asupra acestor teritorii”, a declarat regele Abdallah II al Iordaniei în faţa Parlamentului, la Amman. În Israel, Ministerul Afacerilor Externe a spus că „regretă decizia Iordaniei”. Baqoura, în arabă sau în ebraică, este o zonă de 6 km2 situată la confluenţa râurilor Iordan şi Yarmouk pe partea de nord a frontierei israelo-iordaniene. Ghoumar, Tzofar – în ebraică, este o zonă de circa 4 km2, pe linia care separă cele două ţări în sud.
În acea duminică din noiembrie anul trecut, la Naharayim, două portaluri galbene care duc la un fost baraj şi mai departe la un punct de control erau închise cu lanţuri, împiedicând astfel accesul la locaţii aflate deja sub control iordanian, potrivit unei echipe a AFP aflate la faţa locului.
Un salt unic
Potrivit unor oficiali locali, soldaţi israelieni veniseră în ajun, spre seară, să închidă accesul la sit, pe partea israeliană. Pe un deal, de cealaltă parte, circulau vehicule militare şi flutura un drapel iordanian între două corturi mari, unde trebuia să aibă loc o ceremonie, în prezenţa şefului diplomaţiei iordaniene, Ayman Safadi. „E o mare pierdere”a deplâns, de partea israeliană, Adva Algarisi, administratoarea unei campanii locale de turism, care aducea regulat vizitatori în acest loc cu ocazia tururilor ghidate.
„E lângă lac (Tiberiada), lângă situri creştine, lângă locuri sfinte (…), noi vorbeam aici despre relaţia cu Iordania, procesul de pace, coexistenţa cu vecinii noştri, e un loc unic”, a adăugat femeia de 46 de ani, care a crescut în această regiune din nord-estul Israelului.
Sesam-ul vizei
Agricultorii din două kibutzuri vecine cultivau cereale, fructe, printre care pepeni frumoşi şi legume pe aceste terenuri de pe valea însorită a Iordanului. „Acum două săptămâni şi săptămâna trecută le-am cerut iordanienilor să pot semăna şi lucra pământul, dar mi-au interzis”, a subliniat Shay Hadar, de 47 de ani.
Reluarea de către Iordania a acestor terenuri nu este o surpriză. În octombrie 2018, regele Abdallah II notificase Israelul în legătură cu voinţa sa de a recupera aceste sectoare de graniţă. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu răspunsese atunci că vrea să înceapă negocieri pentru menţinerea statu-quo-ului, dar nu a intervenit nicio înţelegere pentru prelungirea acordului, ceea ce irită mulţi israelieni din acel loc.
Puţin balsam? Autorităţile iordaniene au precizat faptul că vor permite agricultorilor israelieni să-şi cultive câmpurile de cealaltă parte a graniţei, dar după ce vor obţine viză de la ambasada Iordaniei din Tel Aviv.
Or, Iordania şi-a rechemat, la sfârşitul lunii octombrie 2019, ambasadorul de la Tel Aviv, pentru a protesta contra detenţiei fără inculpare, în Israel, a doi tineri iordanieni care au fost totuşi eliberaţi în ultimele zile.
