Furtul coifului dacic dintr-un muzeu din Olanda a șocat opinia publică din România. Considerat un artefact de o valoare inestimabilă, acesta reprezintă o mărturie a trecutului dacic al poporului român.
Mircea Cosma, fost președinte al Consiliului Județean Prahova, ne-a vorbit despre semnificația coifului de la Coțofenești, măsurile de securitate pe care le-a implementat în perioada expunerii sale la Ploiești și despre nevoia unor măsuri stricte de protecție a patrimoniului național.
„Certificatul de naștere al poporului român
este scris în aur”
Întrebare: Ce semnificație are, în opinia dumneavoastră, coiful de la Coțofenești pentru patrimoniul cultural românesc?
Mircea Cosma: Certificatul de naștere al poporului român este scris în aur. Și istoria antică a poporului român este scrisă în aur. Știm că certificatul de naștere este cel ce pune ca semn de identificare codul numeric personal. Coiful de aur este unul din acele numere. Sau, altfel, suntem poporul în al cărui blazon este un soare cu 8 raze. Suntem printre primii care am crezut în infinitatea noastră ca viață pe pământ. Coiful de aur este o parte a unei raze. Cam așa văd eu însemnătatea coifului de aur de la Coțofenești!
În 2001 am lansat conceptul „Să ne cunoască Europa la ea acasă”. A apărut fenomenul „Euro-Prahova”. Primul a fost Strasbourg 2002. Apoi au urmat altele în Spania, Italia, Moldova, Germania… În anul 2009 ne-a provocat Roma. Sigur că Roma, pentru noi, are toate semnificațiile. Absolut toate. Euro-Prahova la Roma a fost organizat după expoziția „Aurul Dacilor înainte și după Traian”. A fost și coiful la Roma. Repetiția de pază am făcut-o la Ploiești. Am construit atunci camera de tezaur vizitabilă la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova. Am adus o parte din cele mai importante piese, inclusiv coiful, în această cameră-tezaur. Am deschis expoziția publicului. Grupuri numeric reduse, 4-6 persoane, elevi maximum 10.Albumul de prezentare a expoziției din Roma
Securitatea coifului la Ploiești:
„Controlul este mama ordinii și siguranței”
Întrebare: Cum a fost organizată paza și protecția acestui artefact pe durata expunerii sale la Muzeul de Istorie Prahova, în perioada în care Consiliul Județean Prahova era sub conducerea dumneavoastră?
Mircea Cosma: Un agent de pază al Direcției de Pază a Consiliului Județean Prahova, cu post fix în sala de expoziție, la unica intrare, care era și unica ieșire. Un program de alarmare întocmit de directorul Direcției de Pază de atunci, actualul prefect, domnul Emil Drăgănescu, și un control orar, 24 din 24, al unui colectiv bine stabilit a perimetrului muzeal. Controlul este mama ordinii și siguranței activității, acțiunilor și manifestărilor, dacă este făcut inteligent. Un control trebuie să fie o manifestare de energie, fără fanatism. A fost atunci și ministrul Culturii să verifice. Era Kelemen Hunor!
Inclusiv eu făceam acel control noaptea, la 2, și după-amiaza, la 19. Îmi amintesc și acum. Cred că au fost câteva săptămâni de emoții și temeri, dar și de concentrare și control.
„O lovitură în moalele capului”
Întrebare: Cum ați primit vestea furtului coifului dintr-un muzeu din Olanda?
Mircea Cosma: Cum se spune în popor, „ca o lovitură de măciucă în moalele capului”! Am rămas fără o cifră în codul numeric al României, Grădina Maicii Domnului. Grădina este bogată și armonios bogată. Are de toate. Marea majoritate a celor ce au trecut printre și peste noi au vrut să nu mai plece. Au tot șters din certificatul de naștere. Din când în când, mai găsim ceva din certificat. Dar acum am intrat într-o etapă ciudată de identitate.
Sunt exemple multe, o să dau doar două: la Biertan este un artefact din actul de naștere al poporului român, secolul IV-V: inscripția „Ego Zenovius votum possui”… Nu prezentăm decât o biserică fortificată săsească modestă. La Alba Iulia nu am refăcut biserica creștină cu fundație de secol VIII-IX, nici Mitropolia Ardealului, construită de Mihai Viteazul, nici cetatea romană Apullum. Îi tot dăm înainte și am refăcut, inclusiv cu fonduri europene, cetatea străină de după 1700, Alba Carolina (făcută de ocupantul austriac).
„O expoziție organizată într-un grajd”
Întrebare.ro: Credeți că au existat măsuri de securitate insuficiente?
Mircea Cosma: Din punctul meu de vedere, din ce am văzut și în presă, și la televiziuni, Facebook etc., locul ales pentru expoziție este umilitor și urât. O clădire care nu se ridică la importanța și valoarea expoziției României. Apoi, clădirea pare un grajd mai mare, cu vulnerabilitățile unui grajd aflat la marginea gospodăriei, respectiv marginea orășelului Assen. Ce pază să aibă orășelul acela? Ce poliție locală? Ca locul unde nu se întâmplă nimic și o pază de nimic.
Probabil că trebuia și pază permanentă din România, măsuri verificate și prin simulare a unei spargeri. Ambasada cred că nici nu a fost solicitată, dar nici nu cred că s-a implicat la paza certificatului de naștere a poporului român.
„O asemenea valoare se păzește cu ce ai mai bun”
Întrebare: Ce măsuri credeți că ar trebui implementate în România pentru a preveni furtul obiectelor de patrimoniu expuse în străinătate?
Mircea Cosma: O asemenea valoare se păzește cu tot ce ai mai bun ca mijloace și cu cei mai destoinici oameni. Se antrenează serviciile de informații în mod obligatoriu. Se asigură paza și din țară.
În discuțiile de la Roma, explicam glumind partenerilor italieni că pot să realizeze ce bogată este România și cât de bine și-a ascuns valorile de pe certificatul de naștere, că nici Traian nu le-a găsit. Acum au fost oameni nepotriviți și superficiali și o parte obosiți și rutinati. Nu există absolvire de răspundere! Toți cei implicați trebuie să-și facă „mea culpa” și să nu mai apară în public, începând cu fostul ministru din 2024 al Culturii.
Trebuie întărit prin lege modul în care se protejează și se gestionează tezaurul care certifică actul de naștere al poporului român. Superficialitate, rutină, prostie, infatuare, miopie organizatorică, locație umilitoare…
Sursa: https://phonline.ro/