sâmbătă , 7 decembrie 2019
Home / Actualitate / Influenţa crescândă a Chinei în Europa de Est îngrijorează Vestul
TO GO WITH AFP STORY OF MAJA CZARNECKA Chinese labourers work on part of the Warsaw-Berlin highway in Poland near Zyrardow (central Poland) on May 23, 2011. About 500 Chinese workers have been toiling away at the motorway since the beginning of this year in order to meet a 2012 deadline. Poland has become the first country in the 27-member European Union to open its doors to a Chinese company on a public works contract. AFP PHOTO / JANEK SKARZYNSKI

Influenţa crescândă a Chinei în Europa de Est îngrijorează Vestul

Centrale de cărbune, reţele mobile, poduri majore, drumuri şi căi ferate: investiţiile chineze sunt în plină expansiune în toate ţările în curs de dezvoltare, care au nevoie de bani, din Europa Centrală şi de Est, chiar dacă oficialii Uniunii Europene se luptă pentru a contracara influenţa economică şi politică a Beijingului pe continent. Membru UE, Croaţia a găzduit un summit între China şi 16 ţări regionale – al optulea până în prezent, care s-a concentrat pe extinderea afacerilor şi a altor legături dintre China şi regiune, pe care Beijingul o consideră o poartă spre Europa. Reuniunea de la Dubrovnik a aşa-numitei Iniţiative 16+1 constă din ţările din Europa Centrală şi de Est care au aprobat proiectul ambiţios de investiţii globale „Belt and Road” al Chinei, care a declanşat îngrijorări în rândul unor state-cheie din UE privind creşterea influenţei politice şi economice a Chinei în regiune, scrie Fox Business, preluat de rador.ro.
China a investit deja miliarde de dolari în diverse proiecte de infrastructură în Europa Centrală şi de Est. Liderii occidentali se tem că investiţiile suplimentare în statele care sunt membre ale UE – sau cele care speră să se alăture – ar putea însemna standarde de mediu şi altele mai scăzute decât cele din restul blocului. Chestiunile problematice includ nesocotirea regulilor UE privind concurenţa, potenţialele supra-împrumuturi de către unele state, calitatea construcţiilor şi preocupările de securitate faţă de tehnologia de reţea de mare viteză 5G, furnizată de companiile chineze.


Criticii spun, de asemenea, că, în schimb, pentru permiterea extinderii chineze în regiune, Beijingul ar trebui să ofere un acces reciproc mai bun pentru companiile europene pe pieţele chinezeşti. Oficialii chinezi de top au încercat să atenueze temerile UE privind concurenţa neloială din partea companiilor chineze controlate de stat, care beneficiază de sprijinul financiar al guvernului. Preşedintele chinez XI Jimping a convenit, în timpul unei vizite recente la Paris, să colaboreze cu liderii europeni pentru a găsi reguli comerciale mai echitabile.
Dintre cele 16 ţări participante – Albania, Bosnia, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovacia şi Slovenia, 11 sunt membre ale UE şi celelalte cinci doresc să se alăture. Beijingul şi-a promovat iniţiativa de extindere ca pe o modalitate de a oferi unora dintre ţările cele mai nevoiaşe din Europa un impuls financiar,
ajutându-le să obţină acces la mai multe schimburi comerciale şi investiţii. Acest lucru a fost în mare parte salutat de naţiunile din Europa Centrală şi de Est. Linda Tjia, expert în strategia chineză de dezvoltare, de la Universitatea de Stat din Hong Kong, a declarat că nu există dovezi care să susţină preocuparea că Beijingul are obiective „neocoloniale” pentru a exploata Europa de Est, Africa şi alte economii în curs de dezvoltare. Liderii europeni „trebuie să le arate cumva popoarelor lor că încearcă să protejeze interesele naţionale”, a spus Tjia.
Proiectele majore de infrastructură conduse de chinezi în regiune includ o cale ferată de mare viteză planificată din capitala Ungariei, Budapesta, până la Belgrad, în Serbia vecină. Linia se va lega cu portul controlat de chinezi, Piure, în Grecia, ca punct de intrare pentru bunurile chinezeşti în Europa Centrală şi de Est. Proiectul a atras atenţia UE, deoarece băncile chineze de stat vor oferi finanţare, iar companiile chineze vor furniza tehnologia şi construcţia. Acest lucru este în contradicţie cu normele UE, care impun ca lucrările publice să fie sparte în segmente suficient de mici, pentru a atrage mai mulţi ofertanţi. Premierul ungar, Viktor Orban, a cărui guvernare a fost deseori criticată pentru politicile antidemocratice, declară că relaţiile Ungariei cu China ar trebui să se bazeze pe „respect reciproc”. Ungaria nu a semnat, anul trecut, un raport al UE care critică politicile Chinei privind drepturile omului şi politicile de afaceri.
În Serbia, candidată la aderarea la UE, companiile chineze construiesc poduri şi autostrăzi importante. Ele construiesc, de asemenea, o mare centrală electrică pe bază de cărbune, chiar dacă China încearcă să reducă poluarea acasă, prin implementarea proiectelor de energie regenerabilă şi reducerea utilizării lignitului, de departe cel mai poluant combustibil fosil. Analistul sârb Mijat Lakicevic a declarat că ţara balcanică situată strategic între Est şi Vest este un loc perfect în care „China îşi poate realiza conceptul economic, aşa cum doreşte să intre pe pieţele din Europa de Est”, fără prea multă îngrijorare în ceea ce priveşte procesele de licitaţie corecte sau standardele de poluare.
Bosnia, un potenţial candidat la UE, este în contradicţie cu blocul privind decizia sa de a emite o garanţie publică pentru un împrumut de 600 de milioane de euro, de la banca de export-import a Chinei, pentru extinderea celei mai mari centrale electrice din Bosnia. Autoritatea de monitorizare a energiei din UE a avertizat că această măsură ar putea afecta în cele din urmă aspiraţia Bosniei de a adera la UE, deoarece acordul încalcă normele UE privind subvenţiile şi mediul. Comisarul pentru extindere, Johannes Hahn, a declarat că problema „ridică întrebări serioase” cu privire la „angajamentul ţării balcanice faţă de tratatele internaţionale (şi) normele europene”.
Companiile chineze sunt, de asemenea, implicate în construcţia podului Peljesac, în Croaţia, de 180 de milioane de dolari, care leagă două părţi de coastă pentru Marea Adriatică, precum şi a unei autostrăzi care leagă Adriatica, în Muntenegru, de Serbia vecină. În Republica Cehă, Agenţia Naţională pentru Securitatea Informatică a urmat avertizarea autorităţilor americane împotriva utilizării de hardware sau a unui software realizat de companiile chineze Huawei şi ZTE. Aceasta, însă, nu a schimbat poziţia favorabilă a preşedintelui ceh Milos Zeman faţă de Huawei. Zeman a criticat public autoritatea cehă, declarând că aceasta afectează interesele de afaceri ale Cehiei, deoarece ar putea afecta planul companiei Huawei de a investi 370 milioane de dolari în reţele 5G în Republica Cehă. Oficialii americani au lansat o campanie internaţională pentru a ţine echipamentul Huawei departe din orice reţea străină 5G, care ar putea transfera informaţii sensibile din SUA.

 

Pagină coordonată de Grigoraş NIŢĂ;

Check Also

Echitaţia, hipismul, în onoare-n Prahova

Alexia Apostolescu „aur” la Praga, echitaţie – sărituri peste obstacole După ce cu aproape trei …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *