joi , 14 noiembrie 2019
Home / Mozaic / Împrejurările în care s-a născut excepţionala creaţie muzicală, Simfonia ploieşteană-de Paul Constantinescu

Împrejurările în care s-a născut excepţionala creaţie muzicală, Simfonia ploieşteană-de Paul Constantinescu

În după-amiaza zilei de marţi, 22 octombrie a.c., în prestigioasa sală de concerte „Ion Baciu” a Filarmonicii Paul Constantinescu, a avut loc un remarcabil eveniment editorial: Lansarea, în premieră absolută, a celui de al treilea volum din excepţionala lucrare Marea Carte a Ploieştiului, realizată prin eforturi deosebite ale Societăţii Cultural-Istorice PLOIEŞTI MILENIUL III, al cărei preşedinte este neobositul om de cultură ing. Constantin Trestioreanu.
În prima parte a festivităţii, după alocuţiunile introductive s-au prezentat publicului şi câteva momente din excepţionala creaţie simfonică a nemuritorului compozitor Paul Constantinescu, Simfonia ploieşteană.
Întrucât în cuvântările ascultate, nimeni nu a comentat nimic despre această unică lucrare muzicală de referinţă dedicată oraşului său natal, de către un muzician de geniu – Paul Constantinescu, maestru emerit al artei şi membru corespondent al Academiei Române, care a trecut în eternitate – în urma unei nemiloase boli, la vârsta de 53 de ani şi jumătate (la 20 decembrie 1963), deşi am ridicat două degete solicitând să spun eu câteva cuvinte, despre împrejurările în care s-a născut această lucrare muzicală de excepţie, moderatorul manifestării nu a acceptat.
Am socotit de datoria mea să informez cititorii, pe această cale, beneficiind de sprijinul deosebit al conducerii săptămânalului Ploieştii. Iată pe scurt istoricul naşterii acestui opus de referinţă din patrimoniul muzical românesc contemporan, lăsat moştenire Municipiului Ploieşti şi Judeţului Prahova, muzicii româneşti şi culturii noastre naţionale.
„Într-una din zilele de la începutul lunii iunie 1959, am primit un telefon de la regretatul maestru al baghetei, dirijorul Ion Baciu – aflat la conducerea artistică a orchestrei simfonice ploieştene de la 1 iulie 1955 – dată la care a absolvit Conservatorul de Muzică din Bucureşti şi prin dispoziţie guvernamentală a fost repartizat pe postul de dirijor la Orchestra Simfonică din Ploieşti, telefon prin care solicita să fie primit împreună cu directorul instituţiei, profesorul Horia Stănescu, pentru o importantă discuţie. La acea dată, semnatarul acestor rânduri – care lucra în domeniul culturii şi artei din 1948, şi în Municipiul Ploieşti, de la 15 aprilie 1953, şi care avea în responsabilitate coordonarea activităţii instituţiilor de artă, de spectacole şi concerte: Teatrul de Stat Ploieşti cu secţiile Estradă şi Păpuşi şi Filarmonica de Stat, cu două secţii: Orchestra simfonică şi Orchestra populară Flamura Prahovei. Tot pe fişa postului meu, se aflau şi cele trei muzee regionale: Istorie şi Arheologie – director prof. emerit Nicolae Simache, Muzeul Regional de Ştiinţele Naturii – director prof. emerit Moşneaga Margareta, Muzeul de Artă – director muzeograf Maria Rădulescu, Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu din Câmpina – director muzeograful Ştefan Dumitrescu, Filiala Uniunii Artiştilor Plastici – turneele artistice etc.
Începând de la 15 mai 1957, după unirea celor două ministere – Ministerul Învăţământului cu Ministerul Culturii şi formarea unui singur organism central pentru aceste două mari domenii – Ministerul Învăţământului şi Culturii, şi la nivelul regional cele două secţiuni: învăţământ şi cultură au format cu acea dată – 15 mai 1957, o singură instituţie: Secţiunea Regională de Învăţământ şi Cultură.
În funcţia de şef al Secţiunii Regionale de Învăţământ şi Cultură a fost investit renumitul profesor Traian Comăneciu, iar în cea de şef adjunct, fostul şef al Secţiunii Culturale Regionale, Gheorghe Banu.
Subsemnatul a fost încadrat în funcţia de inspector principal cu problemele de artă, având atribuţiile menţionate mai sus.
62 reprezentanţi ai filarmonicii ploieştene – directorul Horia Stănescu şi dirijorul Ion Baciu, m-au informat, la 30 iunie 1959, că cel mai reprezentativ dintre muzicienii români de vârstă medie, Paul Constantinescu, născut în Ploieşti la 30 iunie 1909, profesor universitar la Conservatorul de Muzică din Bucureşti şi membru în conducerea Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, împlineşte frumoasa vârstă de 50 de ani.
Fiind studenţi ai ilustrului muzician, am propus să fie sărbătorit la Ploieşti, în ziua respectivă sau în jurul acestei date, filarmonica urmând să se ocupe de întreaga festivitate, la care vor participa şi o seamă de compozitori de renume naţional şi internaţional. Cunoscându-l pe maestrul Paul Constantinescu, la câteva săptămâni după ce am fost numit inspector cu problemele de artă, respectiv la Concertul din 6 iunie 1953, dată la care fondatorul instituţiei – doctor inginer N. C . Debie, a preluat şi funcţia de dirijor al orchestrei, am aprobat manifestarea propusă de cei doi muzicieni ploieşteni.
A doua zi, am informat telefonic şi pe directorul general din Ministerul Învăţământului şi Culturii, vestitul compozitor Laurenţiu Profeta care, după ce i-am prezentat – în linii generale iniţiativa noastră, mi-a dat următorul răspuns: „Tovarăşe inspector principal Bădulescu, cred că ştiţi care sunt dispoziţiile conducerii superioare de partid referitoare la sărbătorirea unor mari personalităţi ale ştiinţei, culturii, şi artei româneşti”.
I-am răspuns că în linii generale nu le cunosc, deşi luasem şi eu cunoştinţă de o asemenea hotărâre primită de şeful secţiunii de învăţământ şi cultură, de la conducerea Regiunii. Atunci, maestrul Profeta, a ţinut să precizeze că o sărbătorire a compozitorului Paul Constantinescu la vârsta de 50 de ani, nu este posibilă. „Dacă totuşi dorim să-l cinstim pentru împlinirea unei jumătăţi de veac, să fie invitat la conducerea orchestrei simfonice din Ploieşti, prilej cu care să i se adreseze câteva cuvinte de felicitare şi să i se ofere şi un buchet cu flori. Ministerul Culturii nu se implică cu nimic în această activitate şi nici nu participă sub nicio formă. Faceţi ce credeţi numai pe plan local şi vă luaţi răspunderea totală”.
Am rămas aproape fără grai după ce am auzit această convorbire. M-am interesat imediat la conducerea filarmonicii, dacă au început activităţile pentru sărbătorirea maestrului Paul Constantinescu. Directorul şi dirijorul Ion Baciu, au precizat că au luat legătura cu compozitorul Paul Constantinescu – care a acceptat propunerea şi au şi stabilit data concertului aniversar şi programul acestuia. Se vor cânta: Concertul pentru vioară şi orchestră, solist Ştefan Gheorghiu, Concertul pentru pian şi orchestră – solist Valentin Gheorghiu şi Balada pentru violoncel şi orchestră – solist Radu Aldulescu (toţi erau artişti emeriţi).
Despre convorbirea mea cu directorul general Laurenţiu Profeta, n-am spus nimănui nimic, nici foştilor săi studenţi Ion Baciu şi Horia Stănescu şi nici şefilor mei direcţi.
Pe propria răspundere am lăsat totul să se desfăşoare conform programului şi discuţiilor cu muzicianul sărbătorit.
La nivelul filarmonicii s-au tipărit afişele, caietul program etc, în care s-a publicat şi salutul Comitetului Executiv al Sfatului Popular Regional adresat compozitorului Paul Constantinescu la sărbătorirea acestui frumos jubileu, precum şi al unor vestiţi maeştri din generaţia sa: Ludovic Felman, George Breazul, Ion Dumitrescu, Ştefan Lakatoş.
Evenimentul a avut loc în ziua de 7 iulie 1959, la Teatrul de Stat din Ploieşti, dirijor Ion Baciu, şi a fost onorat de un numeros public, precum şi de întreaga conducere a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.
După finalul concertului – care a cuprins şi o piesă pentru orchestră: Brâul – care a fost dirijată de compozitor, care apoi s-a adresat publicului, mulţumind în primul rând, conducerii judeţului pentru această iniţiativă, orchestrei şi dirijorului Ion Baciu, celor trei solişti, cei mai renumiţi ai ţării, după care a continuat: „Şi acum, când urbea mea natală mă primeşte cu braţele deschise şi taie viţelul cel gras, cum pot eu să-i răspund: N-am avere, n-am proprietăţi şi prin slabele mele puteri, prin ceea ce am la îndemână: prin muzică. M-am gândit să scriu, în timpul cel mai scurt, o lucrare în cinstea Ploieştilor şi a ploieştenilor – o suită simfonică, prin care să îi zugrăvesc cronologia şi specificul şi anume: Partea întâi – Ploieştiul, oraşul grădinilor dintre Prahova şi Teleajen, scherzo – Han Ţugulea, unde trăgeau, pe vremuri, ţăranii cu căruţele şi negustorii cu cherhanale; Andante – Odă eroilor de la Plevna şi Mărăşeşti; final – Ploieştiul oraşul martir, oraşul industriilor crescânde, oraşul viitorului, aşa cum îl întrevăd ridicându-se din dărâmăturile de data aceasta necesare. Mi-e teamă ca nu cumva Ploieştiul să mi-o ia înainte şi să scrie el istoria, înaintea viziunii mele: Va trebui să mă grăbesc”.
Terminată la 26 ianuarie 1961, Suita simfonică a devenit Simfonia ploieşteană, pentru care compozitorul a solicitat să fie primit de Preşedintele Regiunii Ploieşti, Stan Gheorghe, căruia să-i dăruiască partitura generală pentru Filarmonica de Stat Ploieşti.
Acest eveniment a avut loc la începutul lunii martie 1961, la primire fiind prezent subsemnatul şi dirijorul Ion Baciu, care a preluat din mâinile preşedintelui partitura respectivă pe care a introdus-o în repetiţii şi a fost prezentată în premieră absolută în zilele de 28 şi 30 septembrie 1961, în prezenţa compozitorului.
Ulterior, lucrarea a fost prezentată şi de către Orchestra simfonică a Radioteleviziunii Române, la 28 decembrie 1961, sub bagheta dirijorului Ludovic Bacs. Apoi a fost imprimată pe disc de către I.S. Electrecord.
Dacă eu interveneam, după cum a propus compozitorul Laurenţiu Profeta să nu aibă loc o sărbătorire la un asemenea eveniment a muzicianului, Municipiul Ploieşti nu ar fi beneficiat de o lucrare simfonică de referinţă, fiind din acest punct de vedere singurul din ţară şi poate printre puţinele din lume. Mai mult, după trei ani şi jumătate, compozitorul Paul Constantinescu a părăsit această lume.

Check Also

ASTEA, DA ANIMALE!

Bine ați venit la ZOO! Dragi copii, grădina noastră zoologică își redeschide porțile cu animale …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *