fbpx
11.8 C
Ploiești
miercuri, 28 octombrie, 2020
Acasă Mozaic Documentar Imperiul Rus, România, Ploieștii (V)

Imperiul Rus, România, Ploieștii (V)

În articolele anterioare am creionat contextul în care Ploieștii au fost în centrul presei internaționale și al cancelariilor europene. Mai precis, partea mai puțin văzută și cunoscută a perioadei 1877-1879, perioadă în care românii și-au câștigat independența față de Imperiul Otoman și era să o piardă în favoarea Imperiului Rus.
În perioada 25 mai—13 iunie 1877, urbea ploieşteană a fost sediul Marelui Cartier General al armatei Rusiei, în deplasarea sa spre Dunăre. Aici a locuit ţarul Alexandru al II-lea, marele Duce Nicolae, şeful Marelui Stat Major al Armatei ruse, Cancelarul Rusiei, Aleksandr Gorceakov, ministrul rus al Forţelor Armate, felmareşal Dmitri Miliutin, ţareviciul Aleksandr (viitorul ţar Alexandru al III-lea).
In total, 700 de oficialităţi ruse au fost prezente în urbea prahoveană. Practic, după cum mărturisea marele istoric Nicolae Iorga, în acele zile, „Petersburgul se mutase la Ploieşti”.
O mişcare strategică importantă, în contextul războiului ruso-turc, a fost deplasarea armatei ruse către Dunăre, prin România. Iar calea ferată care lega Moldova de nodul feroviar Ploieşti şi importanţa strategică a acestuia din urmă au ocupat un loc important în planurile ruşilor; de aceea s-a hotărât ca oraşul Ploieşti să fie locul Marelui Cartier General al armatei Rusiei, înaintea plecării spre Bulgaria, pe frontul deschis împotriva Imperiului Otoman. Iar pentru înlesnirea comunicării cu Rusia, un fir telegrafic a fost instalat, paralel cu calea ferată, de la Ungheni, prin Iaşi-Roman, către Ploieşti. În seara zilei de 25 mai, ora 19,45, trenul oficial în care se afla ţarul Alexandru al
II-lea, împreună cu curtea imperială şi oficialităţile a poposit în Gara Ploieşti (actuala Gară de Sud). În gară, ţarul Alexandru al II-lea a fost întâmpinat de reprezentanţii oraşului şi ai judeţului cu pâine şi sare. Evident, nu lipseau înalţii ofiţeri ai Cartierului General rus, o companie de voluntari bulgari, o delegaţie a Armatei Române, în frunte cu generalul Florescu, şi zece fete în costume naţionale care i-au oferit flori.După ceremonia de primire, ţarul s-a deplasat în caleaşca imperială la reşedinţa sa, casa Negulescu, aflată pe
str. Sf. Nicolae (azi str. Stadionului). Înaintea sosirii ţarului, casa a fost amenajată şi mobilată de autorităţile române. În anul 1881, când ţarul a fost asasinat, ploieştenii au hotărât ca strada Sf. Nicolae să se numească str. Alexandru al II-lea. Strada şi-a păstrat acest nume până în anul 1948, când a primit numele actual, str. Stadionului. Iar casa a fost modificată radical şi transformată în cazarmă, desfiinţată la mijlocul anului 2000.
Prezenţa ţarului a fost una agreabilă pentru cei 30 de mii de ploieşteni, pentru că erau organizate numeroase parade militare. De asemenea, ţarul obişnuia să se plimbe zilnic pe străzile orașului, însoţit de o escortă formată din zece cazaci. Ţarul, creştin ortodox practicant, mergea zilnic să se roage în biserica Maica Precista din Ploieşti, unde fusese adus special un mitropolit rus. Ţarul a făcut danii acestui lăcaş sfânt: o icoană şi un set de vase sfinte.


Este vorba de icoana Maicii Domnului, icoană făcătoare de minuni, cu ferecătură în argint masiv, lucrată de meşteri ruşi în anul 1805, grea de câteva kilograme. De asemenea, ţarul a dăruit bisericii Sf. Nicolae Nou, aflată în apropiere, câteva cruci de aur. Ţarul a fost interesat şi de soarta Bisericii „Sfânta Vineri”, care era în plină construcţie la acea dată. Astfel ţarul a donat bani pentru construcţia lăcaşului, iar soldaţii ruşi au ajutat efectiv la lucrări. Acest act de binefacere nu a fost uitat şi în cinstea ţarului şi a soldaţilor ruşi s-a operat o modificare în proiectul iniţial al bisericii. Au fost modificate în special turlele, care au fost construite în partea superioară în formă de ceapă, după modelul bisericilor ruseşti. Alte asemănări arhitecturale cu stilul clasic rusesc se mai remarcă şi la interior, unde se mai păstrează din acea vreme iconostase şi icoane de factură rusească.
Prezenţa la Ploieşti a ţarului Alexandru al II-lea a fost subiect de inspiraţie pentru pictorul rus Nikolai Dimitriev Orenburgski. Tabloul său, intitulat „Intrarea ţarului în Ploieşti” este expus la Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg.
Trupele au fost staţionate la marginea oraşului, în corturi de campanie sau în casele gospodarilor din cartierele mărginaşe.
Intrarea ruşilor în Ploieşti a fost o mană cerească pentru comercianţi, lăutari şi mai ales pentru cârciumari, ale căror localuri au făcut cu brio faţă soldaţilor ruşi, mari amatori de băutură. Asta şi pentru că în urbe exista o cârciumă la 250 de locuitori. Lucru explicabil, dacă avem în vedere faptul că judeţul Prahova, datorită exploatărilor petrolifere, devenise zona cea mai productivă a ţării!
Va urma

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

Kosovo, o gaură neagră

Kosovo reprezintă în continuare o gaură neagră şi un butoi cu pulbere, a declarat jurnalista şi scriitoarea italiană Maria Lina Veca, într-un interviu acordat...

Guvernul a înființat Poliția Animalelor

Guvernul a aprobat, recent, înființarea Poliției Animalelor, a anunțat ministrul de Interne, Marcel Vela: „Odată cu apariția acestei ordonanțe de urgență în Monitorul Oficial,...

Ploieștiul figurează printre orașele fericite ale României

Banca Mondială a publicat un studiu care cuprinde și 41 de orașe din România privind gradul de mulțumire a locuitorilor sub aspectul stării financiare...

Deși criza bântuie România, Camera Deputaților acordă stimulente Covid (și) în învățământ

Deși cunosc foarte bine că bugetul țării se află în uriașă dificultate, parlamentarii PSD și aliații de la ALDE și Pro România au adoptat,...

Petrolul Ploiești Continuă parteneriatul cu Alexandrion

Parteneriatul dintre FC Petrolul Ploiești și Alexandrion Group va continua și pe parcursul sezonului 2020-2021, intrându-se, astfel, în cel de-al șaptelea an al existenței...

La pomul lăudat să (nu) te duci cu sacul?

Pe hârtie, Prahova se umple de bazine de înot, săli și complexuri sportive Dacă ar fi să ne luăm după niște tabele înșirate de Compania...