6.3 C
Ploiești
miercuri, 24 februarie, 2021
Acasă Mozaic Documentar Imperiul Rus, România, Ploieștii (iII)

Imperiul Rus, România, Ploieștii (iII)

Din această stipulație a Tratatului, Dimitrie Sturza concluziona că Rusia nu voia să recunoască independența noastră și își rezerva dreptul de a ocupa țara timp de mai mulți ani sub motivul staționării trupelor sale în Bulgaria.
Mai grav, susținea Sturza, era că Rusia a tratat direct cu Turcia și în alte chestiuni care privesc România, fără a ne consulta. Iar „acum, Rusia a trimis în România și au intrat deja în țară mai multe corpuri de armată, Corpul al 2-lea a intrat la Giurgiu și campează în poziții strategice.
Corpul generalului Zimerman a intrat în Brăila și Galați, iar alte corpuri au intrat în Moldova, pe lângă Iași, ca să nu facă sgomot și spre Roman (…).
Rușii nu intră în țară pentru a se reîntoarce în Rusia. Nu este ca la începutul războiului, când după ce treceau Prutul, pe urmă mergeau curgând spre Dunăre și apoi peste Dunăre, acum ei vin și ocupă poziții strategice în care se așează pentru a le menține. Se așează pe Argeș și Neajlov și amenință Bucureștiul, de unde pot să înainteze în foarte scurt timp spre pozițiunile Ploescilor și Pitescilor.
Astfel rușii nu numai că se pregătesc la noi în țară pentru un nou răsbel cu Turcia, ci au înconjurat chiar Capitala, desigur spre garantarea libertăților noastre. Și această ocupațiune se face, aceste pozițiuni se ocupă, fără a se spune guvernului nostru ce intenții are”.
Dimitrie Sturza reamintea senatorilor că Rusia și înaintea intrării în război s-a purtat duplicitar, „după cum a voit ea. Rusia a intrat în țară făcând proclamațiuni către o țară dependentă, o proclamațiune către români, în care și Guvernul și țara erau puse la o parte. Vă aduceți aminte atunci că Guvernul a făcut totul ca să năbușească acest lucru, a luat proclamațiunile, le-a ascuns, le-a ars, dar tot au mai rămas. Eu păstrez una ca relicvă pentru urmași, ca să știe și ei ce au a aștepta de la ruși”.
Apoi, Sturza amintea senatorilor că proclamațiunile ruse au fost atunci citite în ședință secretă, iar la toate protestele „confidențiale” ale Guvernului român, Rusia a amenințat România să nu facă public acest lucru căci altfel „România va pierde toate beneficiile concedate de Rusia”.
În aceeași zi s-a întrunit în ședință și Camera Deputaților. D.D.I. Ghica s-a adresat Guvernului arătându-i că în Camera Comunelor din Marea Britanie, ministrul de Finanțe, sir Stafford Northcote, a fost interpelat asupra violării Tratatului de la San-Stefano și dacă era adevărat că Rusia a trecut la ocuparea României.
Apoi Ghica l-a întrebat pe Mihail Kogălniceanu (foto), ministrul Afacerilor Externe, dacă a informat Marea Britanie în acest sens. Mihail Kokălniceanu a răspuns că, într-adevăr, atunci când ministrul Stafford Northcote a fost interpelat în Camera Comunelor România nu făcuse încă nici un protest, „pentru că în vremea aceea nu aveam destule probe despre începutul ocupării; însă spre satisfacerea D-lui Ghica și a întregii Camere, am onoare a declara că îndată ce am avut probe palpabile despre începutul ocupării, probe care din nenorocire din zi în zi se fac mai mari, nu numai că am cerut explicări de la guvernul Rusiei, dar, totodată, în mod oficial am adus faptul la cunoștința tuturor puterilor străine. Și mai mult decât atât, representantul nostru la Paris se află la Londra fiind însărcinat special să facă această comunicare Majestății Sale Britanice”
Cum prim-ministrul Ion C. Brătianu era prezent în Cameră pentru a-și susține Guvernul, în aceeași zi el a convocat în ședință secretă Consiliul de Miniștri care a adoptat următoarea hotărâre, aceea de a întrerupe colaborarea autorităților noastre cu armata țaristă acolo unde erau semne că aceasta s-a transformat în armată de ocupație, astfel:
„Ședința de joi, 6 aprilie 1878, Consiliul Miniștrilor din România luând notă de informările date de ministrul de Externe [Mihail Kogălniceanu] și de ministrul de Interne cu privire la ocuparea ce se face unei părți a Țării de către trupele imperiale ale Rusiei, HOTĂRĂȘTE [Jurnalul nr. 1 din 6 aprilie 1878]:
Luând în considerare că această ocupație ia din zi în zi proporțiuni mai întinse. Că deja toate orașele și chiar orășelele din județele Bessarabiei române sunt ocupate cu garnisoane rosiane, din care unele sunt stabilite prin sate. Că un corp însemnat și-a luat pozițiuni strategice și permanente la porțile Bucureștiului și anume pe linia Neajlovului și a Sabarului. Că această ocupațiune a luat un caracter de permanență și prin urmare nu corespunde la asigurările date de generalul Tzerkasoff, că Diviziunea a XI de Infanterie ce ocupă pozițiunile din județele Vlașca și Ilfov este menită a se reîntoarce în Rusia și că va fi cantonată numai până la pregătirile trebuitoare pentru reîntoarcerea în cuprinsul Imperiului.
Luând în considerare că la Ploiești, la Focșani și în alte puncturi s-au cerut locuri pentru așezare de trupe la semn, iar în fapt unele din aceste lucrări sunt adevărate retrașamente de apărare. Că la Galați s-a cerut un loc pentru așezarea unui parc de artilerie. Că la Buzău intendența armatei active a cerut un teren pentru a așeza depozite de grâne și de alte proviziuni hrănitoare în trebuința trupelor imperiale, atât în marș, cât și garnisoana Buzău, și că acest teren trebuie să fie în dispozițiunea Intendentului până la venirea totalei armate concentrate în Principatul României, precum aceasta se zice textual în adresa Domnului Intendent al armatei imperiale, maior Corvin Bincevski, către Primăria din Buzău, cu data de 30 martie 1878.
Că în Bessarabia română, unii dintre comandanții trupelor pe unde trec anunță luarea Bessarabiei de către Rusia și neliniștesc pe locuitori, iar pe de altă parte îi invită a nu plăti contribuțiunile către Statul român și a nu da nimic de rechizițiune dacă li se va cere de guvernul român, astfel că autoritățile noastre nu pot lua nici o măsură contra-le în fața forțelor rosiane, precum aceasta rezultă din raportul subprefectului Cahul-Prut din județul Bolgrad, din 26 martie, nr. 1329;
Luând în considerare că Convenția din 4/16 aprilie 1877 nu dă armatelor imperiale decât dreptul de trecere în Bulgaria și că această trecere este determinată pe anume linii de etape, în care trupele nu au dreptul de a se opri decât timpul material cerut pentru trebuința repaosului sau din cauza obstacolelor independente de voința lor (…).
Luând în considerare că procedarea trupelor imperiale și statornicirea lor în mod permanent și în deosebite puncturi și linii strategice este o adevărată ocupație militară a țării, operată fără prevestire și încuviințarea guvernului și, prin urmare, e făcută prin surprindere.
Că prin urmare această ocupațiune este o violațiune flagrantă a Convențiunii din 4/16 aprilie, este o amenințare și o călcare a drepturilor acestei țări în contra cărora și Guvernul și Țara sunt datoare a protesta.
Pentru aceste motive, Consiliul hotărăște:
Domnul Ministru de Interne va da ordine tuturor autorităților administrative și comunelor de a se mărgini în dispozițiunile Convențiunii din 4/16 aprilie la înlesnirile ce se cuvin trupelor imperiale, numai întrucât ele sunt trecătoare și în timpul trecerii lor. Ele se vor abține de la darea de orice concurs pretutindeni unde trecerea este prefăcută în o ocupațiune permanentă sau se ia un caracter contrariu unei simple treceri; autoritățile pretutindeni unde se vor găsi față cu o asemenea cantonare de trupe înfățișând caracterul de permanent vor refuza orice cerere de înlesnire ca contrară Convențiunii.
Aceste dispoziții și recomandare de urmare de către Domnul Ministru de Externe se vor comunica comisarilor guvernului român spre întocmai urmare în relațiunile lor cu șefii armatelor imperiale.
Domnul Ministru de Externe va comunica Agentului diplomatic al Rusiei călcarea Convențiunii făcută de către autoritățile militare ruse și dispozițiunile luate de către Guvernul român. În fine, Domnul Ministru de Externe aducând cele de mai sus la cunoștința agenților diplomatici ai României pe lângă Puterile străine va protesta prin ei contra violațiunilor de către armatele rusiane la adresa suveranității și teritoriului României.
Va urma

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

FILARMONICA PLOIEȘTI, www.filarmonicaploiesti.ro

Concert Folcloric de Dragobete – 24 februarie 2021 Orchestra Populară “Flacăra Prahovei” a Filarmonicii “Paul Contantinescu” vă așteaptă miercuri, 24 februarie 2021, de la ora...

TEATRUL „TOMA CARAGIU”, www.teatruploiesti.ro

SecȚia DRAMĂ Vineri, 26 Februarie, ora 19:00; Sambata, 27 Februarie, ora 19:00 - PREMIERA - Sala Teatrului Toma Caragiu Ti amo, Maria!, de Giuseppe Manfridi, regia:...

Petrolul Ploiești, prima “finală” câștigată pentru play off

Petrolul Ploiești a obținut toate cele trei puncte în epilogul rundei a 16-a a Ligii a doua la fotbal, impunându-se, pe arena „Ilie Oană”,...

La blockbusterul lăudat

Ca mai tot amatorul de sport, orice sport, din România și ca un veritabil patriot, nu din ăla doar de Facebook, mi-am luat frumos...

Noua tulpină SARS-CoV-2 din Marea Britanie ar putea cuprinde întreaga țară

Institutul Național de Sănătate Publică a concluzionat, după o analiză a primelor 136 de cazuri, că noua tulpină SARS-CoV-2 din Marea Britanie circulă deja...

Strategia de dezvoltare durabilă a județului Prahova în perioada 2021-2027(II)

Continuăm, astăzi, să prezentăm detalii din Strategia de dezvoltare durabilă a județului Prahova pentru perioada 2021-2027, cu date despre infrastructura de sănătate. Din păcate,...