3.8 C
Ploiești
miercuri, 24 februarie, 2021
Acasă Mozaic Documentar Imperiul Rus, România, Ploieștii (II)

Imperiul Rus, România, Ploieștii (II)

Armatele țariste ocupă România
La începutul primăverii anului 1878, sistemul național de informații era în posesia unor date certe că părți sau întreg teritoriul României urma să fie anexat de Rusia Țaristă, sens în care conducătorii armatei ruse „aliate” aflată în staționare sau tranzit pe teritoriul României dădeau deja semne fățișe.
În martie 1878, un ordin circular al ministrului de Interne îi avertizează pe prefecți: „Sunt informat că inamici din afară (…) încearcă a pregăti tulburări (…), mai cu seamă în chestiunea izraeliților (…). Cea mai mică frământare îi va face pe inamici să strige demagogia, socialismul și comunismul. Ei sunt în stare a găsi câțiva perdanți care să facă chiar tulburări, care să provoace pierderea libertăților publice și intervenția armată a străinilor. Faceți apel la toți cetățenii să vegheze (…) și, toți uniți cu mintea și cu inima în jurul Domnitorului nostru, România va ieși mai mare din orice suferință va mai avea să îndure”.
În zilele următoare, la Ministerul de Interne se constituie dosarul de problemă intitulat: Instigațiunile și propagandele ce se fac printre locuitorii comunelor rurale de către trupele ruse.
Însărcinat cu ancheta secretă este Alexandru Pencovici, șeful Oficiului Central de Statistică (o acoperire și pentru agenții secreți ai statului – n.n.). Acesta, împreună cu comisarul Dumitriu, căpitanul Stătescu (de la Ministerul de Răsbel) și procurorul general Serghiescu alcătuiesc o Comisie de anchetă (secretă) și se deplasează în județele Vlașca și Ilfov, unde vizitează comunele: Copăcenii de Sus, Jilava, Crețesci, Streini-Dobreni, Dobreni-Câmpurelu, Vărăsci, Prundu, Prisiceni, Grădinari, Tândova, Țigănia, Bolintinu din Deal, Ciorogârla-Dărvari, Petrele, Bănesele, Frasinu, Stănești, Drăgănesci, Letca-Veche, Ghimpați, Bălăria și Mihăilesci.
Iată câteva pasaje din raportul confidențial al Comisiei pentru ministrul de Interne: În comuna Copăcenii de Sus:
„soldații Diviziei a XI rusă răspândesc zvonul că acum România nu mai este un stat independent ci s-a încorporat cu Rusia, și chiar Domnitorul [Carol I] a fugit din țară, fiind înlocuit de Marele Duce Nicolae”;
„rușii au venit în țară numai din dorința de a ameliora soarta țăranilor și că pentru aceasta vor ocupa Bucureștii, vor dezarma Armata Română, vor ucide proprietarii (boieri) și le vor lua pământurile pentru a le împărți sătenilor care să le cultive și va face ca dijma să fie redusă numai la una din zece (…).
Voind a mă convinge dacă aceste propagande erau rezultatul unui fapt izolat sau dacă ele erau făcute și în alte comune, m-am transportat îndată în mai multe comune vecine și am putut să mă asigur că ceea ce se petrecea în comuna Copăcenii de Sus nu era un fapt izolat, ci aplicarea unui sistem generalizat și pus în practică de soldații ruși prin toate comunele rurale pe unde sunt staționați. (…)
Aceste mijloace, Domnule Ministru, întrebuințate de trupele ruse numai în vederea de a-i atrage pe locuitorii comunelor rurale au început deja să-și atingă scopul dorit, astfel, în toate comunele unde am întins investigațiile mele toți locuitorii se arătau foarte mulțumiți, ca să nu zic chiar încântați de soldații ruși pe care au început să-i considere ca adevărați binefăcători (…).
Lucrurile merg până acolo încât unii localnici nu-și mai îndeplinesc datoriile către stat (…).
În unele sate, Căldărușani și Merlani, chiar autoritățile locale cer aprobarea comandanților trupelor ruse cantonate acolo pentru a-și îndeplini atribuțiile de serviciu (…).
Din cele ce rezultă, Domnule Ministru, cred că aceste stări sunt de natură să compromită siguranța internă a statului, ele nu sunt rezultatul unei simple întâmplări, din contra, ele constituie un întreg sistem întrebuințat de trupele ruse cantonate prin acele comune cu scopul de a atrage simpatia populației rurale pentru ca în orice împrejurări să poată conta pe sprijinul acesteia.
Și dacă, în adevăr, aceste mijloace întrebuințate ar proveni numai din întâmplare particulară a diferitelor corpuri de armată ruse, atunci – ar trebui ca sgomotele răspândite prin fiecare comună să fie diferite și contradictorii, pe când, din contra: din constatările făcute rezultă că același fel de știri se răspândesc în toate comunele, de la cele mai apropiate la cele mai depărtate (…).
Rezultă că acest sistem de seducțiune nu poate proveni decât numai din instrucțiunile ce acei soldați ruși vor fi primind de la superiorii lor (…)”.
De menționat că asemenea anchete ale autorităților române au avut loc și în alte județe, inclusiv în Basarabia română (de Sud), iar informațiile adunate și centralizate de prefecți erau identice și certe: armata rusă pregătea ocupația!
Din rațiuni de conspirare a muncii informative, a protejării surselor, dar și din alte rațiuni de securitate internă, ministrul de Interne a dat ordin ca toate notele și rapoartele informative provenite din anchetele ordonate în „chestiunea rusă” să se facă „fără înregistrare” la dosar. Teama autorităților noastre față de „aliatul rus” atinsese cote înalte.
Situația gravă a încordării relațiilor româno-ruse a fost discutată și în Parlamentul României, în ședințe publice și secrete.
În ședința secretă din 6 aprilie 1878 a Senatului României, D. Dimitrie Sturza a atras atenția senatorilor că dacă prin Convenția din 4 aprilie 1877 Rusia se obliga să respecte inviolabilitatea teritoriului României și drepturile politice ale statului român, în schimb la San-Stefano (la 3 martie 1878, n.n), la articolul 5 al Tratatului, se arăta că: „Sublima Poartă recunoaște independența României”. Prin urmare, concluziona Dimitrie Sturza, acest articol zice că: „Numai Înalta Poartă recunoaște independența României”, iar Rusia nu o recunoaște încă.
Dimitrie Sturza era de părere că „prin această nerecunoaștere, Rusia tinde a aduce România în stare de atârnare față de dânsa”, stare care se creează prin Tratatul de la San-Stefano. Același lucru se întâmpla și în cazul Muntenegrului, recunoscut ca independent doar de Turcia. Dar situația era schimbată în cazul Serbiei, la articolul 3, aceasta fiind recunoscută ca independentă și de Rusia și de Turcia.
Va urma

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

FILARMONICA PLOIEȘTI, www.filarmonicaploiesti.ro

Concert Folcloric de Dragobete – 24 februarie 2021 Orchestra Populară “Flacăra Prahovei” a Filarmonicii “Paul Contantinescu” vă așteaptă miercuri, 24 februarie 2021, de la ora...

TEATRUL „TOMA CARAGIU”, www.teatruploiesti.ro

SecȚia DRAMĂ Vineri, 26 Februarie, ora 19:00; Sambata, 27 Februarie, ora 19:00 - PREMIERA - Sala Teatrului Toma Caragiu Ti amo, Maria!, de Giuseppe Manfridi, regia:...

Petrolul Ploiești, prima “finală” câștigată pentru play off

Petrolul Ploiești a obținut toate cele trei puncte în epilogul rundei a 16-a a Ligii a doua la fotbal, impunându-se, pe arena „Ilie Oană”,...

La blockbusterul lăudat

Ca mai tot amatorul de sport, orice sport, din România și ca un veritabil patriot, nu din ăla doar de Facebook, mi-am luat frumos...

Noua tulpină SARS-CoV-2 din Marea Britanie ar putea cuprinde întreaga țară

Institutul Național de Sănătate Publică a concluzionat, după o analiză a primelor 136 de cazuri, că noua tulpină SARS-CoV-2 din Marea Britanie circulă deja...

Strategia de dezvoltare durabilă a județului Prahova în perioada 2021-2027(II)

Continuăm, astăzi, să prezentăm detalii din Strategia de dezvoltare durabilă a județului Prahova pentru perioada 2021-2027, cu date despre infrastructura de sănătate. Din păcate,...