După luni sau chiar ani de zile, apar. Ies la lumină ca uleiul deasupra apei. Și te crucești. A fost iar vorba doar de o…SMECHERIE!
Rămân siderat de fiecare dată când mai aud de câte o “strategie” ascunsă în spatele unui demers, de altfel, necesar, cum ar fi curățarea de corupție, de corupți și interese obscure, prin care sunt înlocuite persoane aparent vulnerabile, cu altele și mai vulnerabile, persoane păpușate, cu altele și mai ușor de păpușat și de sacrificat în gura DNA, sunt îndepărtate companii mufate la bani publici și înlocuite cu alte companii și mai mufate și căutătoare de monopol, prin care sunt create, doar în aparență, avantaje pentru cetățean, în spate aflându-se interese tocmai de jupuire a omului de rând, sunt desființate posturi ca, pe undeva prin dos și pe alte poziții, mai bine plătite fără nemuncă, să apară aceleași persoane cu rânjet de “iar v-am fraierit, proștilor!”, se restructurează o căpușă bugetară și apare, peste ceva timp, o altă struțo-cămilă instituțională dincolo, dublu risipitoare de bani publici…etc, etc.
Ei bine, nu e nici pe departe o strategie menită să repare, să curețe, să dezvolte societatea ci o şmecherie, o escrocherie, o mizerie, care nu denotă decât o inteligență infracțională a acelorași fețe palide cu gulere albe, pe care le vedem de ani de zile cum se joacă cu destinele noastre și cu banii țării.
Iar dacă vă întrebați de unde atâta “creativitate” la acești infractori parțial dovediți sau în curs de demascare, părerea mea este că avem de-a face cu oameni mici, în primul rând ca educație, fără valori solide dar cu un puternic instinct de supraviețuire, pentru care banul este totul…putere, respect, încredere, control.
Acești nefericiți și frustrați, trebuie să nu uite însă că nu toți oamenii le seamănă iar inteligența nu reprezintă nimic fără caracter, pentru că un rahat răspândește miros și de sub poleială de aur așa cum mirosul de infractor nu iese din escroci ca ei, toată viața, oricât s-ar spăla.
“IAR V-AM FRAIERIT, PROȘTILOR!”
