0.6 C
Ploiești
duminică, 9 februarie, 2025
spot_img

GRAFFITI (II)

„Dacă graffiti-ul mă face sau nu inconfortabil este irelevant, are valoare istorică şi sociologică care îi validează existenţa. De fapt, un artist de stradă nu aşteaptă aprobarea nimănui.”
Abby Bagby, lector de artă contemporană

Muzeuk Tate Modern, Londra

Artă stradală şi graffiti, în zilele noastre
Pentru a le aduce cât mai aproape de oameni şi pentru a populariza cele două forme de artă, Tate Modem din Marea Britanie a deschis în 2008 primul muzeu public din lume cu graffiti şi artă stradală, invitând şase artişti internaţionali să decoreze faţada acestuia cu picturi murale enorme şi atrăgătoare. Ca o ironie, în acelaşi an, opt membri ai echipei de grafferi DPM din Londra erau condamnaţi la 11 ani de închisoare, cea mai mare condamnare din Anglia din toate timpurile pentru un manifest graffiti. Prejudiciul s-a ridicat la un milion de lire sterline.

• Turiştii care au vizitat de-a lungul timpului cetatea din secolul al V-lea de la Sigiriya, din Sri Lanka, au mâzgălit peste 1.800 de graffiti (între secolele al VI-lea şi al XVIII-lea). Gravate pe suprafaţa Zidului Oglinzii, ele conţin proză, poezie şi comentarii.

Legea britanică este clară şi menţionează că opera unui artist poate fi înlăturată de către consiliul desemnat dacă este considerată o deteriorare a mediului, chiar dacă proprietarul imobilului şi-a dat aprobarea. Conform unui articol publicat în cotidianul britanic „The Guardian”, Marea Britanie cheltuieşte anual 1 miliard de lire sterline pentru ştergerea graffiti-urilor de pe clădiri sau din gări. În schimb, multe consilii desemnează „locuri legale” pe care artiştii le pot picta. Legal sau nu, pe măsură ce graffiti-ul pătrunde în cultura cartierelor, devine un fapt firesc al vieţii de zi cu zi în oraş, o practică apreciată şi legitimată. În acelaşi timp, este valorificat de autorităţile locale şi de proprietari ca metodă de branding cultural, care funcţionează atât de bine pentru oraşe precum Berlin, arată acelaşi articol din „The Guardian”.
Adam Cooper, ofiţer de strategie culturală din cadrul primăriei londoneze, crede că graffiti-ul este o forţă pozitivă în sine. „Artiştii de graffiti sunt vandali sau pionierii unui nou tip de arte vizuale?”, se întreabă acesta. Tot el sugerează că primăria ar putea oferi mai multe spaţii pentru graffiti.

• Nu numai grecii şi romanii se foloseau de graffiti. Situl Maya Tikal din Guatemala conţine exemple de graffiti Maya antic.
• Soldaţii francezi şi-au sculptat numele pe monumente în timpul campaniei napoleoniene din Egipt din anii 1790.

De cealaltă parte a oceanului, în Argentina, la Buenos Aires, zidurile vorbesc despre un trecut turbulent. Aici, graffiti-ul a fost valorificat continuu ca instrument de comunicare politică, rezistenţă politică şi activism civic de către cetăţenii prinşi într-un ciclu de dictatură militară, democraţie şi colaps economic. Deşi există legi care interzic graffiti-ul, oraşul a câştigat recunoaştere mondială pentru arta sa urbană.

• Cel mai vechi exemplu cunocut de graffiti modern e reprezentat de pseudonimele găsite pe vagoanele de tren încă de la sfârşitul anilor 1800.
• Stilul de graffiti contemporan a fost puternic influenţat de cultura hip hop şi de nenumăratele stiluri internaţionale derivate din graffiti-ul din Philadelphia şi metroul newyorkez.

În Canada, la Toronto, este în funcţiune un plan de management al graffiti-ului, care prevede că „vandalismul graffiti-ului” este eliminat de autorităţi, în timp ce „arta graffiti şi arta stradală care adaugă vitalitate oraşului” pot rămâne dacă sunt comandate de proprietarul clădirii.Consiliul din Toronto a desemnat chiar şi un grup oficial de specialişti pentru a judeca valoarea graffiti-ului, hotărând ale cui marcaje sunt demne din punct de vedere artistic să împodobească zidurile oraşului.
În opinia multor artişti, oraşele ar fi gri şi triste fără graffiti. Alţii sunt de părere că graffiti-ul murdăreşte pereţii. Mesajele transmise prin graffiti sunt adesea de natură socială sau politică, fie în imagini, fie în cuvinte. De ce graffiti ar fi nociv? La urma urmei, dacă ar fi să-i oferim o altă definiţie, un graffiti este un tablou sau reprezintă o serie de cuvinte care sunt afişate public. În orice caz, în SUA, graffiti-ul este considerat vandalism prin lege. Legea interzice unei persoane să mâzgălească pe proprietatea cuiva fără consimţământul acestuia.

• În timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi decenii după aceea, expresia „Kilroy a fost aici”, însoţită de o ilustraţie, a fost larg răspândită în întreaga lume, fiind folosită de trupele americane.

Va urma
Sursa: Revista Historia nr. 244

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole recente