La cinci ani de la semnarea acordului UE-Turcia cu privire la refugiaţi, Berlinul şi Ankara negociază o nouă versiune a acestei înţelegeri. Potrivit informaţiilor furnizate de Hanbelsblatt, sunt discutate acele puncte care sunt cele mai susceptibile de a destrăma acordul.
În plus, Grecia, care este direct afectată de migraţia a mii de oameni din Turcia către UE, pare să fi fost lăsată deoparte, lucru care nu-i convine deloc guvernului grec, mai scrie ziarul german, citat de To Vima.
La negocieri participă Cancelaria Federală Germană, Ministerul federal de Externe şi prim-ministrul Renaniei de Nord-Westfalia, Arman Laschet, care a fost ales recent şeful creştin-democraţilor germani (CDU), iar, din partea Turciei, biroul vicepreşedintelui Fuat Oktay.
„Toată lumea ştie că nu mai este prea mult timp pentru a se evita haosul umanitar şi politic precum cel din 2016 sau deschiderea graniţelor turceşti cu anul acesta”, se arată în articol. Experţii se aşteaptă ca numărul fluxurilor migratorii către Europa să crească din nou din cauza pandemiei. Cu toate acestea, banii alocaţi în primăvara anului 2016 prin acordul pentru refugiaţi aui fost epuizaţi. Organizaţiile de ajutor din Turcia aşteaptă urgent noi finanţări. „Dacă nu primim în curând noi finanţări, va trebui să ne încheiem activitatea imediat”, spune Ibrahim Dizman, care lucrează pentru organizaţia pentru refugiaţi Mălteciler Dernegi, din Istanbul.
Ankara cere extinderea uniunii vamale cu UE, lucru cu care Atena nu este de acord.
Vechiul acord prevede că Grecia poate retrimite în Turcia imigranţii intraţi ilegali. În schimb, UE primeşte refugiaţi sirieni din Turcia şi sprijină financiar Turcia în îngrijirea refugiaţilor. Şase miliarde de euro au fost alocaţi în acest sens pentru o perioadă de cel puţin patru ani.
Turcia spera să ajungă la un acord cu UE pentru ridicarea vizelor pentru cetăţenii turci şi, în acelaşi timp, pentru extinderea uniunii vamale UE-Turcia, astfel încât aceasta să includă şi cărbunele, oţelul şi produsele agricole, lucruri menţionate în „Declaraţia UE-Turcia” din 2016, dar niciodată implementate.
În consecinţă, potrivit Handelsblatt, preşedintele Recep Tayyip Erdogan este dezamăgit de acordul anterior, iar acum Ankara solicită, printre altele, ca în noul acord cu privire la refugiaţi să fie inclusă o referire explicită la extinderea uniunii vamale. Germania este deschisă extinderii uniunii vamale, dar preferă să nu o includă în acordul referitor la migraţiune. Atena, în schimb, se opune unei asemenea perspective.
Deşi situaţia a fost foarte dificilă în momentul de vârf al crizei refugiaţilor, astăzi nu există niciun motiv ca Germania să se prezinte singură la negocieri. În spatele acestui lucru se află îngrijorarea că Berlinul va ajunge să cedeze mult în faţa Ankarei.
„Pentru Atena, nu există niciun motiv pentru revizuirea Declaraţiei UE-Turcia, făcută acum cinci ani. Pentru a se putea vorbi despre acest lucru, Turcia trebuie mai întâi să pună în aplicare acordul existent”, a declarat un diplomat grec pentru ziarul german.
Exact acum un an, Turcia şi-a deschis graniţele refugiaţilor care doreau să meargă în Grecia. Mii de oameni au mărşăluit spre graniţă în câteva ore, creând scene devastatoare. Sute de oameni au petrecut noaptea în frig, în aer liber, sperând că vor fi liberi să circule pe teritoriul european. Dar asta nu s-a întâmplat. Aproape nimeni nu a reuşit să treacă graniţa întărită de poliţia greacă sau de unităţi Frontex ale UE.