Cu câteva zile în urmă, în noaptea de 30 /31 august a.c., în urma unei grele suferinţe, în plină putere creatoare a trecut prematur în eternitate, eminentul compozitor, dirijor, pianist şi profesor universitar George Balint, redactor şef al prestigioasei reviste Actualitatea Muzicală, editată de către Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România.
A văzut lumina zilei la 11 februarie 1961, în Municipiul Târgovişte, într-o familie de intelectuali, unde tatăl său lucra în calitate de inginer într-una din întreprinderile industriale din localitate.
Dovedind din anii copilăriei o incontestabilă vocaţie pentru studiul artei sonore, începe studiile muzicale la Liceul de Muzică din Municipiul Galaţi (1968-1972), după care, sunt continuate, la Ploieşti, la Colegiul de Arte „Carmen Sylva”, pe care le absolvă cu succes, în 1981, la clasă de pian, armonie şi contrapunct a vestitului profesor compozitor şi dirijor, Huba Bertalan.
În toamna acelui an 1981, se numără printre studenţii Conservatorului de Muzică din Bucureşti – în prezent Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, unde beneficiază de îndrumarea vestiţilor maeştri ai creaţiei şi pedagogiei muzicale: Alexandru Paşcanu, Dinu Ciocan, Nicolae Beloiu, Victor Giuleanu, Iosif Csire, Iosif Conta ş.a.
În particular, urmează lecţii de dirijat orchestră cu reputatul maestru Constantin Bugeanu, Artist Emerit.
Ulterior, îşi continuă studiile de perfecţionare în marea şi adevărata muzică în cadrul învăţământului doctoral, obţinând în anul 2003, titlul de Doctor în Muzică, cu teza: „Perspective de abordare teoretică a Actului Muzical Interpretativ”, elaborată sub îndrumarea eminenţilor compozitori şi profesori universitari Anatol Vieru şi Octavian Nenescu.
După absolvirea studiilor universitare şi a gradului de profesor definitivat, lucrează în învăţământ şi câţiva ani buni în calitate de consilier la Direcţia Muzicii din Ministerul Culturii. Prin concurs, obţine importanta funcţie de director artistic al Operei Române din Bucureşti (1997-2000), după care, tot prin concurs, este angajat dirijor la Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” din capitală. Debutul în calitate de pianist a avut loc în anii de studii liceale, pe scena Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploieşti, interpretând, cu brio, Concertul în Do major de L. van Beethoven, iar în funcţia de dirijor, debutează în anul 1985, la pupitrul Orchestrei simfonice Radio, cu Simfonia a doua de J. Brahms.
Pasionat de arta dirijorală, participă la câteva ediţii ale Festivalului Internaţional al tinerilor dirijori, organizat de către Inspectoratul Judeţean de Cultură Prahova şi Colegiul Criticilor Muzicali din Ministerul Culturii în perioada 1984-1996, în importantele staţiuni prahovene Buşteni şi Sinaia.
A întreprins în calitate de dirijor, turnee artistice în Italia, Germania şi Israel, împreună cu Teatrul Liric din Galaţi, Opera Maghiară din Cluj, Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti.
În acelaşi timp, este prezent şi în viaţa muzicală prin publicarea frecventă de eseuri şi cronici muzicale în revistele de specialitate Actualitatea Muzicală şi Muzica, iar între anii 2000-2002, a redactat şi realizat pentru canalul România Cultural emisiunea: „Compozitori români dela A la Z”.
În paralel cu această amplă şi remarcabilă activitate, distinsul muzician se dedică cu întreaga sa capacitate şi forţă de muncă compoziţiei muzicale. A semnat de-a lungul a circa trei decenii, zeci de opusuri în principalele genuri muzicale: Muzică de teatru (Treceri – şapte episoade muzicale pentru un spectacol coregrafic; Odată cu trecerea timpului: Trio teatral – instrumental, Moduri de aşteptare, Imnuri, istorioare şi Sunete Muzicale – operă cu structură modulară ş.a), Muzică simfonică (Cântecul zorilor – poem orchestral pentru qvintet de suflători, percuţie şi orchestră de coarde, Chemare, poem simfonic, Poem concertant, Poem – simfoniettă pentru orchestră de solişti, Poem – concertant pentru un saxofon solist etc), Muzica simfonică Lacustră (poem oratoriu, Tocirea – poem orchestră pentru cor mixt şi orchestră, versuri de Nichita Stănescu, Moină şi toamnă – două cicluri lirice, pentru cor mixt şi solist vocal, versuri de George Bacovia ş.a), Muzică de cameră: instrumentală şi vocal instrumentală, muzică corală, muzică pentru voce şi pian pe versuri George Bacovia, Mihai Eminescu, J. W. Goethe, Nichita Stănescu ş.a.
Urmând exemplul reputaţilor săi maeştri, tânărul muzician George Balint, se dedică şi nobilei activităţi didactice universitare. În ultimii ani, s-a aflat la catedra de Armonie şi contrapunct din cadrul Facultăţii de Muzică a Universităţii din Municipiul Piteşti şi în calitate de profesor asociat la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti.
Pentru întreaga sa activitate a fost distins cu patru premii de compoziţie ale Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, cu Premiul II la Întâlnirile internaţionale de cânt coral de la Tours – Franţa (1984), cu Premiul „George Enescu” al Academiei Române. În anii 2007, 2008, 2011, cu Premiul UCMR etc.
Trecerea sa în lumea cea veşnică în plină putere creatoare, a îndoliat pentru multă vreme muzica românească, presa de specialitate şi învăţământul muzical universitar, acum în preajma desfăşurării celui mai important eveniment muzical din ţara noastră – cea de a 24-a ediţie a Festivalului Internaţional „George Enescu” , în care timp de trei săptămâni, Municipiul Bucureşti devine, fără echivoc, Capitala muzicală a lumii, onorată de peste 2500 de muzicieni: compozitori, dirijori, solişti lirici şi instrumentişti etc, din elita artei sonore internaţionale şi peste o mie de artişti români recunoscuţi pe plan internaţional.
Fie ca aceste modeste gânduri să constituie un binemeritat omagiu adus la începutul celei de a treia săptămâni de când doarme somnul de veci, alături de părinţii săi, în Cimitirul Viişoara din oraşul pe care l-a iubit şi în care a dorit să revină până la a doua înviere, municipiul Ploiești.
Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Dumnezeu să îl odihnească în pace, iar pomenirea sa, să fie veşnică, din neam în neam.