9 C
Ploiești
luni, 19 aprilie, 2021
Acasă Actualitate Femeile din România, promovate încă puțin în funcțiile de înaltă demnitate publică

Femeile din România, promovate încă puțin în funcțiile de înaltă demnitate publică

Mișcarea feministă s-a făcut simțită în România pe la începutul anilor 1800. Dar ea a vizat doar burghezia. Abia peste 100 de ani a apărut un rezultat concret. În 1929, au primit drept de vot femeile știutoare de carte. La alegerile din 1930, istoria consemnează alegerea primelor trei femei în funcția de primar: Luiza Zavloschi, în județul Vaslui, Elena Eisenberg, în Dâmbovița și Marilina Bocu, în Arad. În 1946, prin Constituție se introduce dreptul de vot universal pentru populația majoră, indiferent de sex, iar în 1948 se interzic orice forme de discriminare bazate pe sex.

De la dreptul câștigat de femei au trecut ceva peste 90 de ani. Ce avem astăzi? Păi, cam așa: o mulțime de comisii care combat discriminarea de orice fel, o mulțime de organizații ale femeilor și nicio statistică la zi privitoare, de exemplu, la femeile primar alese în 2020. Sau prezente în funcții de conducere la nivel înalt. De fapt, la formarea ultimului guvern, a fost dat un semnal foarte prost, când numai o femeie (Raluca Turcan) și-a făcut loc în executiv. Așadar, la 21 de posturi, această unică prezență înseamnă 4,76%. Deci cam la acest procent valorizăm noi femeia…. Aproximativ la fel stau lucrurile și la nivel național, fie în administrația publică locală, fie în cea centrală. În rest, har Domnului, la munca-muncă, femeile au loc cu duiumul, cel puțin în învățământ și sănătate, unde procentul dominant de ocupare le aparține doamnelor.
Să fie Prahova un județ misogin?
Înainte de a vedea cum stau lucrurile la nivel național, prezentăm datele din Prahova. Iar din acest punct de vedere, avem a aprecia doar cum s-au aranjat lucrurile în conducerea Primăriei Ploiești sau procentul de reprezentare a femeilor propuse de PSD pentru Parlamentul României. Statistic, situația arată cam așa:
-Consiliul Local Ploiești: 7 femei din 26 de consilieri, procent de reprezentare de 26,92%;
-Primăria Ploiești: 2 femei în funcții de conducere (viceprimar și city manager), din 4, în procent de 50%;
-Consiliul Județean Prahova: 9 femei consilier, din 36 de posturi (25%);
-Consiliul Județean executiv: nicio femeie în cele patru posturi (zero reprezentare);
-parlamentari din Prahova: 5 femei din 17 posturi, în procent de 29,41%, din care, PSD- 4 femei din 6 mandate câștigate (66,66%), PNL- 1 femeie din 6 mandate (16,66%). USR-PLUS, AUR și minoritățile naționale n-au găsit că este potrivit să promoveze femeile;
-primării: 3 femei alese în funcții de conducere ( 2 de la PNL și un independent), în 104 localități, procentul de reprezentare fiind unul minor, de 2,88%.
Parlament, cifre mai bune, dar departe de democrațiile consolidate
La Camera Deputaților sunt 61 de femei, dintr-un total de 330 de deputați, cifră care echivalează cu un procent de reprezentare de 18,48%. Confortabil, în comparație cu restul structurilor autorităților publice. Dar puțin, dacă ar fi să ne raportăm la unele democrații consolidate din Europa. În Suedia, Finlanda, Olanda, Islanda, Norvegia sau Danemarca peste 40% din membrii Parlamentului sunt femei. La Senat, din 136 de parlamentari, 24 sunt femei, însemnând 17,64%. Aici, măcar aleșii și-au spălat păcatele, nominalizând o femeie (Anca Dragu) în funcția de lider al Senatului, a doua poziție ca importanță, în statul român, după președintele țării.
Sibiu, probabil cel mai feminist județ
Partidele nu au fost deloc generoase cu femeile în privința impunerii lor drept candidați pentru consiliile județene. În România, din 41 de structuri, doar două (4,87%) sunt conduse de femei, respectiv, CJ Botoșani (Doina Elena Federovici) și CJ Sibiu (Daniela Cîmpean). În cazul prefecturilor, situația este fluctuantă. În luna ianuarie erau doar trei femei prefect (Mureș, Giurgiu și Timiș), post în care numirile sunt realizate de guvern, dar la sugestia organizațiilor locale de partid (sau partide care alcătuiesc majoritatea parlamentară, deci și guvernul), ceea ce aduce, la 42 de prefecturi (județe+Capitala), o reprezentativitate minoră, de 7,14%. În capitalele de județ, unde există o vizibilitate maximă în spațiul public, au fost preferate pentru postul de primar doar trei femei- Clotilde Armand, Sector 1, Lia Olguța Vasilescu, Craiova și Astrid Fodor, Sibiu- procentul fiind slab, de 6,25%. Dar n-am vrea să nu facem o observație: se pare că Sibiul este cel mai feminist județ din țară, oferind cele mai importante funcții din județ unor doamne.
5,31% reprezentativitate în cadrul primăriilor din țară
În administrația locală, greutatea pornește din a afla câte femei primar au fost alese pe 27 septembrie 2020. Există, în cadrul Asociației Comunelor din România, o structură de acest gen, Liga femeilor primar, dar situația nu este actualizată cu rezultatele ultimului scrutin și nici nu cuprinde toate primăriile din țară. Așa că a trebuit să căutăm în fiecare județ listele cu primarii aleși, dar nici măcar pe acestea nu le-am găsit peste tot. Nicio instituție nu s-a gândit să aibă această bază de date la îndemână, să fie postată pe un portal public des accesat, cum ar fi prefecturile sau consiliile județene. După această aventură de a scotoci prin 42 de județe, am aflat că există 169 de femei -primar în cele 3.181 de unități administrativ-teritoriale de bază (103 municipii, 217 orașe și 2.861 comune), adică o reprezentativitate de 5,31%. Incredibil de mică este această cifră pentru o țară democrată și care oferă, prin Constituție, egalitate de șanse! Care egalitate, de vreme ce partidele promovează atât de puțin femeia?!!
Există un județ, Bistrița-Năsăud, care nu are nicio femeie șef al unei administrații publice. Cele mai multe femei primar sunt la Constanța-10, Neamț și Dolj-câte 9 fiecare, Arad, Băcău și Vaslui-câte 8 fiecare. Precizând că procentul de reprezentativitate este calculat la numărul total de localități din județ, iată cum arată o situație pe județe, cu numărul de femei-primar:
-1 primar (în 8 județe și Capitala): București (Sector 1) – 14,28% reprezentativitate, Galați (Șendreni) – 1,53%, Călărași (Radovanu) – 1,8%, Ilfov (Dascălu) – 2,5%, Gorj (Turceni) – 1,40%, Sălaj (Dragu) – 1,63%, Covasna (Malnaș) – 2,22%, Brașov (Victoria) – 1,72%, Harghita (Ciucsângeorgiu) – 1,49%;
-2 primari (în 4 județe): Satu Mare (Negrești Oaș și Erebești)-3,03%, Buzău (Puiești, Robeasca)-2,29%, Vâlcea (Prundeni și Popești)-2,24%, Olt (Icoana și Șopârlița)-1,78%;
-3 primari (în 7 județe): Iași (Ipatele, Mironeasa și Mogoșești Iași)-3,06%, Vrancea (Nănești, Slobozia Ciorăști, Suraia)-4,05%, Tulcea (Maliuc, Valea Nucarilor, Valea Teilor) -5,88%, Prahova (Berceni, Drajna și Valea Călugărească)-2,88%, Mehedinți (Greci, Balta, Godeanu)-4,54%, Giurgiu (Bulbucata, Crevedia Mare, Mârșa)-5,55%, Hunedoara (Cârjiți, General Berthelot, Vălișoara)-4,34%;
-4 primari (în 6 județe): Suceava (Baia, Berchișești, Capu Câmpului și Voitinel)-3,5%, Brăila (Cazașu, Romanu, Unirea și Vădeni) -9,09%, Ialomița (Făcăeni, Săveni, Scânteia și Gheorghe Lazăr)-6,06%, Argeș (Câmpulung, Corbi, Mihăești și Mozăceni)-3,92%, Timiș (Criciova, Fardea, Foeni și Otelec)-4,04%, Cluj (Așchileu, Borșa, Chinteni și Tureni)-4,93%;
-5 primari (în 4 județe): Botoșani (Călărași, Cristinești, Havârna, Răuseni, Vârfu Câmpului)-5,9%, Dâmbovița (Bezdead, Bilciurești, Cândești, Nucet și Vlădeni)-5,61%, Sibiu ( Rateiu, Loamneș, Porumbacu de Jos, Racoviță și Sibiu)-7,81%, Mureș (Beica de Jos, Bogata, Cristești, Deda și Mădăraș)-4,90%;
-7 primari ( în 5 județe): Teleorman ( Suhaia, Uda Clocociov, Florica, Gălățeni, Nenciulești, Olteni, Storobăneasa)-7,21%, Caraș-Severin (Fârliug, Lăpușnicu Mare, Pojejena, Prigor, Ramna, Socol și Teregova)-9,09%, Bihor ( Brusturi, Căbești, Câmpani, Ceica, Drăgănești, Drăgești și Sâmbăta)-6,93%, Alba (Aiud, Lunca Mureșului, Cergău, Crăciunelu de Jos, Doștad, Întregalde și Șpring)-8,97%, Maramureș (Seini, Băiuț, Bogdan Vodă, Cupșeni, Lăpuș, Poienile Izei, Șieu)-9,21%;
-8 primari (în 3 județe): Vaslui (Bogdana, Codăiești, Dodești, Epureni, Grivița, Solești, Vutcani, Zorleni)-9,30%, Bacău ( Faraoani, Filipeni, Horgești, Mânăstirea Cașin, Odobești, Poduri, Sărata, Tamași)-8,60%, Arad (Bocsig, Dorobanți, Gurahonț, Hălmăgel, Emlac, Șagu, Târnova și Vărădia de Mureș)-10,25%;
-9 primari (în 2 județe): Neamț (Tașca, Bălțătești, Botești, Crăcăoani, Dobreni, Dumbrava Roșie, Grințieș, Poiana Teiului, Vânători Neamț)-10,84%, Dolj (Craiova, Almaș, Bistreț, Melinești, Negoi, Perișor, Sălcuta, Scăești, Malu Mare)-8,10%;
-10 primari (1 județ): Constanța (Adamclisi, Bărăganu, Cumpăna, Gârliciu, Grădina, Mihail Kogălniceanu, Oltina, Peștera, Saraiu și Tîrgușor)-14,28%.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

Încep lucrările la stația meteo de la Vârful Omu

Societatea de construcții Viosil Instalconstruct SRL a câștigat licitația organizată de Administrația Națională de Meteorologie pentru lucrările de reparații capitale, consolidare și modernizare a...

De la religia lipsei, la lipsa religiei

Un grup de atei din Sacramento, California, a pregătit pentru perioada Crăciunului un număr de 55 panouri publicitare care afişează imagini cu localnici şi...

PAPA FRANCISC, UN MARXIST ARGENTINIAN

Economistul Antonio Martino contestă teoria Papei Francisc, conform căreia proprietatea privată nu este un bun primar inviolabil. „Dreptul la proprietate este un drept natural...

Concurs pentru postul de președinte al CAS Prahova

Casa Națională de Asigurări de Sănătate a anunțat că, în această lună, vor avea loc concursurile pentru ocuparea postului de director general al caselor...

Se repară podul de la Azuga. Calvar așadar pe Valea Prahovei!

De luna viitoare, începând cu 5 mai, se vor institui restricții de tonaj din cauza lucrărilor de reabilitare a podului peste pârâul Azuga, situat pe DN1,...

Planul Național de Reziliență și Redresare 2021-2027 (III)

Cercetarea nu primeștE bani suficienți, dar autoritățile privesc mai atent către mediul de afaceri Prezentăm, astăzi, ultima parte a Planului Național de Reziliență și Redresare...