12.1 C
Ploiești
luni, 19 aprilie, 2021
Acasă Ocolul Pamantului Extinderea UE a murit. Ce urmează?

Extinderea UE a murit. Ce urmează?

Principiul conform căruia reformele (con)duc la aderarea la UE nu se mai aplică ţărilor din Balcanii de Vest, scrie Frankfructer Allgemelne Zeltung (FAZ) într-o analiză extinsă. Ar trebui Serbia şi ţările vecine să adere la Uniune doar financiar şi economic?

 

„După căderea Cortinei de Fier, Uniunea Europeană a prezentat vecinilor săi din Est o promisiune simplă şi de succes, deveniţi ca noi şi atunci veţi fi unul dintre noi. În mai 2004, acest lucru a dus la aderarea la UE a opt state foste comuniste, precum şi a Ciprului şi Maltei. Trei ani mai târziu, au urmat România şi Bulgaria, deşi acestea nu îndeplineau criteriul central – un stat de drept funcţional. În vara anului 2013, Croaţia a fost ultimul nou venit care a intrat pe uşa Bruxelles-ului. De atunci, acea uşă a rămas închisă”, scrie jurnalistul Michael Martens în analiza publicată de Frankfurter Allgemeine Zeitung, relatează DW.
„Pentru cele şase state balcanice care doresc să adere la UE, Albania, Bosnia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia, mesajul este clar, vechiul principiu – conform căruia reformele angajate conduc la aderarea la UE la un moment dat – nu se mai aplică”, se arată în text.
„Nimeni nu a experimentat acest lucru mai clar decât Macedonia de Nord, care, la cererea Greciei şi-a schimbat chiar şi numele ţării, astfel încât să poată începe negocierile cu UE”. Cu toate acestea, veto-ul grecesc a fost urmat de cel francez şi apoi de cel bulgar, de data acesta din cauza istoriei şi a limbii (presupuse bulgare) a macedonenilor slavi. „Procesul de extindere este plin de capcane politice care nu au prea mult de-a face cu eforturile de reformă ale ţărilor candidate”, se arată în analiză.
Ţările din Balcani nu sunt luate prin surprindere de această stare de fapt, după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a precizat la Belgrad, în iulie 2019, că UE nu va mai accepta noi membri până nu se va reforma ea însăşi.
Povestea nu este nouă: în 2005, Fundaţia pentru Ştiinţă şi Politică (SWP) din Berlin a observat într-o analiză „oboseala crescândă din cauza extinderii” şi se întreba dacă apartenenţa deplină la UE este într-adevăr singura opţiune pentru stabilizarea pe termen lung” a Balcanilor de Vest.
„Această chestiune este mai relevantă ca niciodată. Dacă aspiraţia de aderare nu este realistă, cum ar trebui UE să trateze regiunea? Cum să păstreze influenţa UE şi să se opună rivalilor săi politici precum Rusia, China şi Turcia? Există o mulţime de idei şi multe nu sunt chiar noi”, mai scrie Martens.
Este reamintit în context un text publicat în New York Times, în mai 2003, de către prim-ministrul sârb Zoran Zivkovici, premierul albanez Fatos Nano şi preşedinţii croat şi macedonean Sjepan Mesici şi Boris Trajkovski. Încă de pe atunci, liderii cereau ca ţările din Balcanii de Vest să aibă acces la fondurile de coeziune ale UE – adică să fie tratate financiar ca membri ai UE, chiar dacă nu aveau dreptul de a vota la Bruxelles.
Dusan Reljici, şeful biroului SWP din Bruxelles, vorbeşte despre acest aspect pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung. „Populaţia din Balcanii de Vest nu depăşeşte 3,5% din populaţia totală a UE. Dacă ne raportăm la forţa economică, importanţa regiunii este chiar mai mică. Deci nu este vorba de sume uriaşe, ci de maximum trei miliarde de euro pe an. Dar stimulentele financiare structurale investite corespunzător ar putea conta foarte mult în regiune”, afirmă Reljici.
Expertul subliniază că anumite părţi ale regiunii Balcanilor de Vest devin „moarte” din cauza emigraţiei – în principal emigraţia economică spre ţări din UE. Fără sprijin financiar, crede Reljici, „societăţile din regiune vor deveni muribunde”.
„O parte importantă a creşterii economice pe care România şi Bulgaria au înregistrat-o în ultimii ani, în ciuda scăderii populaţiei, provine din faptul că cele două ţării utilizează fonduri structurale şi de coeziune ale UE”, a adăugat Dusan Reljici, care afirmă că, fără consolidarea economică a clasei de mijloc, nu se poate aştepta consolidarea statului de drept. „Clasa de mijloc nu este un garant, dar este o condiţie prealabilă pentru o democraţie liberă. Secţiuni mari din clasa de mijloc pleacă în prezent în străinătate. Cei mulţi care rămân se află într-o poziţie precară şi acceptă orice fel de populism, pentru că nu mai cred în nimic”, a declarat Reljici pentru FAZ.
Jurnalistul Michael Martens reaminteşte că, de-a lungul anilor, au existat diverse variante pentru admiterea Balcanilor de Vest în Spaţiul economic European, căruia, pe lângă ţările UE îi aparţin Islanda şi Norvegia. Se reaminteşte că ţările din regiune sunt complet orientate din punct de vedere economic în direcţia UE cu care desfăşoară trei sferturi din schimburile comerciale.
„Turcia, Rusia sau China, a căror influenţă în Balcani este adesea semnalată în mod dramatic, nu joacă un rol economic în regiune (cu excepţia sectorului energetic, în cazul Moscovei).” Birourile de schimb valutar, de la Belgrad la Tirana oferă euro, dolari şi franci elveţieni. Însă ideea că ţările din regiune ar trebui să se pregătească pentru a participa la Spaţiul Economic European a fost adesea respinsă, de la Belgrad la Tirana. „În această idee s-a văzut o încercare de a înşela candidaţii la UE, cărora li se oferă un surogat de Uniune”, se arată în text.
Vesna Pusici, şeful diplomaţiei croate la momentul aderării Zagrebului la UE, consideră că ideea includerii economice şi financiare a regiunii în UE este importantă, dar indică exemplele Poloniei şi Ungariei, care, deşi beneficiază de fonduri europene, au dezvoltat un model „liberal” de democraţie.
„Trebuie discutate noi abordări, deoarece nimeni din regiune nu mai crede în procesul de extindere în forma sa originală. Şi pe bună dreptate”, îşi încheie jurnalistul Michael Martens analiza.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

Încep lucrările la stația meteo de la Vârful Omu

Societatea de construcții Viosil Instalconstruct SRL a câștigat licitația organizată de Administrația Națională de Meteorologie pentru lucrările de reparații capitale, consolidare și modernizare a...

De la religia lipsei, la lipsa religiei

Un grup de atei din Sacramento, California, a pregătit pentru perioada Crăciunului un număr de 55 panouri publicitare care afişează imagini cu localnici şi...

PAPA FRANCISC, UN MARXIST ARGENTINIAN

Economistul Antonio Martino contestă teoria Papei Francisc, conform căreia proprietatea privată nu este un bun primar inviolabil. „Dreptul la proprietate este un drept natural...

Concurs pentru postul de președinte al CAS Prahova

Casa Națională de Asigurări de Sănătate a anunțat că, în această lună, vor avea loc concursurile pentru ocuparea postului de director general al caselor...

Se repară podul de la Azuga. Calvar așadar pe Valea Prahovei!

De luna viitoare, începând cu 5 mai, se vor institui restricții de tonaj din cauza lucrărilor de reabilitare a podului peste pârâul Azuga, situat pe DN1,...

Planul Național de Reziliență și Redresare 2021-2027 (III)

Cercetarea nu primeștE bani suficienți, dar autoritățile privesc mai atent către mediul de afaceri Prezentăm, astăzi, ultima parte a Planului Național de Reziliență și Redresare...