fbpx
4.8 C
Ploiești
marți, 24 noiembrie, 2020
Acasă Ocolul Pamantului Explozia din Beirut, dublu avertisment pentru Tel Aviv?

Explozia din Beirut, dublu avertisment pentru Tel Aviv?

Din China şi până în Golful Persic, pionii din regiune ar putea considera dezastrul din Beirut ca pe o şansă, comentează ziarul israelian Ha’aretz.

Respectând spiritul epocii, imensa explozie din Beirut a fost ilustrată prin imagini filmate în timp real din toate unghiurile posibile. După dezastrul de marţi, 11 august 2020, au apărut imagini video care mai de care mai terifiante: un preot fugind în mijlocul slujbei de sub tavanul care se prăbuşea peste el, o mamă încercând să-şi protejeze cei trei copii, o mireasă al cărei zâmbet de dinaintea nunţii se transformă brusc într-o grimasă de oroare în momentul când unda de şoc ajunge pe strada unde se afla. Şi, poate cel mai impresionant dintre toate, un videoclip făcut în timp ce lentilele unui aparat sunt îndreptate spre primele flăcări, care sub ochii noştri, se transformă într-o explozie devastatoare. În mediile de socializare circulă zvonul potrivit căruia fotograful ar fi murit.
Pentru mulţi, ciuperca norului ridicat deasupra portului în care a avut loc dezastrul a făcut ca totul să ne pară o versiune mai redusă a unei explozii nucleare.
Amploarea pagubelor este imensă. Zeci de mii de apartamente din capitala libaneză au suferit pagube mari; potrivit unor informaţii, sute de mii de oameni au rămas fără adăpost. Mulţi se tem că în afara celor aproape 200 de morţi şi a celor peste 5000 de răniţi, zeci de oameni s-ar afla încă sub dărâmături. Persoane uşor rănite, cu sânge pe faţă, au putut fi văzute părăsind spitalele de urgenţă fără să fi fost tratate, întrucât echipele de medici se concentrează asupra celor răniţi mai grav.
Pe termen lung, economia ar fi cea care ar fi afectată cel mai grav. Libanul era deja grav afectat după criza financiară prelungită – o criză care s-a agravat în urma sancţiunilor internaţionale impuse ţării. Semnalată într-un depozit care adăpostea mari cantităţi de nitrat de amoniu, explozia a distrus zona portului şi silozurile cu grâu. Mulţi se tem că, în următoarele luni, aprovizionarea populaţiei se va îngreuna şi mai mult.
Fragilul guvern de la Beirut (care a demisionat – n.r.) este acum ţinta marilor nemulţumiri ale populaţiei, având în vedere că explozia a fost posibilă din cauza lipsei unui control atent. La nivel imediat, vor trebui găsite nişte modalităţi prin care să se asigure continuitatea importurilor în ţară. Pe termen mai îndepărtat, cineva va trebui să garanteze refacerea portului. Marile puteri sau statele bogate ar putea căuta să iniţieze o serie de proiecte urmărind să-şi extindă astfel influenţa în regiune.
Arabia Saudită şi emiratele din Golful Persic au şansa de a-şi extinde o influenţă asupra Libanului, care ar reduce controlul Iranului, prin intermediul mişcării Hezbollah, asupra ţării. China ar putea depista şi ea o cale prin care să-şi extindă iniţiativa „Belt and Road” (O centură, un drum), prin care ridică porturi şi drumuri prin toată lumea. Iar Rusia, dacă va găsi bugetul necesar, ar fi fericită să-şi mai pună o talpă pe coasta Mediteranei, în linie cu portul Tartus, din Siria.
Ca şi Israelul, Libanul ar avea multe de pierdut în urma unui război dintre Forţele de Apărare ale Israelului (IDF – numele oficial al armatei israeliene, n.r.) şi Hezbollah. Paradoxul, explozia acelor substanţe (încă nu se ştie dacă ele au vreo legătură cu depozitele Hezbollah) ar putea opri un nou război – pe disperarea cartierelor lor generale şi a armamentului în inima populaţiilor civile, sperând ca astfel civilii să le servească drept scuturi umane. Cu câteva săptămâni în urmă, generalul-maior Amir Baram, de la Comandamentul de Nord, spunea într-un interviu acordat ziarului Haaretz că „oricine se duce la culcare cu bombe să nu se arate surprins dacă se trezeşte cu rachete”. Chiar dacă Israelul nu a avut nimic de-a face cu această explozie, pericolul va apărea mai clar, portul distrus fiind un semnal de avertisment.
În anii 90, după dezmembrarea Blocului Sovietic, un jurnalist de la The New York Times, Thomas Friedman, lansa ipoteza potrivit căreia între două ţări cu restaurante McDonald nu se poate declanşa un război. De atunci, opinia sa, potrivit căreia ţările capitaliste, fie ele chiar cu un minim de democraţie, nu-şi pot declara război una împotriva celeilalte, s-a confirmat.
Şi totuşi, s-a părut că, pe arena libaneză, s-ar fi instalat o anume reţinere. La o primă vedere, fenomenul este real, din cauză că mişcării Hezbollah îi va fi greu să-şi justifice acum o răzbunare împotriva Israelului (pentru moartea unui om de-al său în cursul unui atac din Damasc de pe data de 21 iulie a.c., deces pe care organizaţia îl atribuie Israelului), în timp ce Beirutul încă îşi mai îngroapă morţii din urma dezastrului din port, ar putea că acest lucru să rămână valabil chiar şi pentru o perioadă mai lungă de timp, având în vedere că dramaticele distrugeri ilustrate acum în imagini ar reprezenta doar o mică parte din amploarea distrugerilor provocate de un război la o scară mai mare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

PERCHEZIȚII LA PENITENCIARUL PLOIEȘTI. GRUPARE INFRACȚIONALĂ, DESTRUCTURATĂ

Polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Ploiești și procurorii D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploiești, în colaborare cu reprezentanții Penitenciarului Ploiești, au efectuat cinci...

Se distribuie cardurile de 180 lei/lună pentru persoanele vulnerabile

Deputatul PNL Roberta Anastase a anunțat că, în această sătămână, a început distribuirea cardurilor acordate persoanelor vulnerabile, potrivit prevederilor OUG 115/2020. În Prahova, vor...

Cei mai buni gimnaști din țară au concurat la Ploiești

Sala Sporturilor Olimpia din Ploiești a găzduit, la finalul săptămânii trecute, Campionatele Naționale de Gimnastică ale României, în urma cărora Marian Drăgulescu a câștigat...

Ministerul Mediului se laudă că protejează pădurile virgine

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a aprobat introducerea a încă 3.791,5 hectare de păduri cvasi-virgine în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasi-virgine din...

Zeev Sternhell, oracolul antifascismului

Profesorul Zeev Sternhell, laureat al Premiului Israel, şi-a dedicat cea mai mare parte a vieţii profesionale cercetării fascismului şi nedreptăţilor lui. Sternhell nu a...

Cartierul Roşu din Amsterdam, afectat de criza Covid

Vitrinele din neon nu mai sunt luminate, iar străzile Cartierului Roșu din Amsterdam arată precum cele ale unui oraş fantomă. Coronavirusul a lovit greu...