0.6 C
Ploiești
duminică, 9 februarie, 2025
spot_img
AcasăOcolul PamantuluiEuropeni, faceţi stocuri de alimente!

Europeni, faceţi stocuri de alimente!

Cum să pui în gardă 450 de milioane de europeni în faţa unor crize majore? Fostul preşedinte finlandez Sauli Niinisto a prezentat Comisiei Europene un raport privind pregătirea civilă a Europei, comentat de Le Point şi citat de Rador Radio România.

Şi dacă securitatea Europei ar începe în bucătăria ta? Raportul transmis de Sauli Niinisto Comisiei Europene face o recomandare pe cât de simplă, pe atât de ambiţioasă: fiecare gospodărie europeană ar trebui să poată rezista 72 de ore autonom, în cazul unei crize majore. Hrană, apă, medicamente… Această pregătire individuală nu este un catastrofism, ci prima verigă dintr-un lanţ de rezilienţă, la scara continentului.
“Pregătirea poate reuşi doar cu participarea activă a cetăţenilor”, insistă fostul preşedinte finlandez. Un mesaj care rezonează în mod deosebit în ţara sa, unde cultura pregătirii civile este vie. Când împarţi 1.340 de km cu Rusia lui Vladimir Putin, nu gândeşti neapărat ca un francez la adăpostul descurajării nucleare. Ursula von der Leyen, încredinţând scrierea acestui raport lui Sasuli Niinisto, în urmă cu şapte luni, ştia foarte bine ce face. Percepţia finlandeză a pericolului iminent şi permanent impregnează documentul.
Dar pericolul civil într-o lume cu o climă dereglată devine la fel de iminent în Occident, aşa cum ne amintesc inundaţiile devastatoare care au îndoliat Spania. Va fi necesar să existe geamanduri sau bărci de salvare gonflabile în zonele inundabile sau chiar în portbagajele maşinilor, lângă triunghiul portocaliu, din moment ce inundaţiile spaniole au provocat morţi printre cei prinşi la volan şi duşi de apele dezlănţuite.
Sauli Niinisto nu vrea să alimenteze temerile, ci dimpotrivă să întărească încrederea: cetăţenii pregătiţi sunt cetăţeni mai rezistenţi în faţa crizelor. Europa ar învăţa astfel lecţiile pandemiei de covid-care a scos la lumină lipsa de pregătire: fără măşti, fără mănuşi, descoperirea vulnerabilităţilor în materie de medicamente, paturi de spital etc.
Raportul Niinisto nu este primul de acest gen. Michel Barnier, în 2016, redactase, de asemenea, un raport despre pregătirea pentru crize. Dar acesta a fost ignorat de liderii europeni şi a fost pus în sertarul fără fund al uitării. Va avea aceeaşi soartă şi raportul Niinisto?

Pandemie, climă dereglată şi război – trio-ul infernal
În orice caz, diagnosticul său este larg împărtăşit. “De la începutul acestui deceniu, UE a trecut prin cea mai gravă pandemie de un secol, cel mai sângeros război pe pământ european din 1945 şi cel mai fierbinte an înregistrat.” Un triptic infernal, care dă o imagine a unei Europe periculoase de vulnerabilitate. Şi în mare măsură dependentă! Să ne uităm la cifre: UE importă 97,6% din gazul său natural, 97,7% din petrol şi 100% din uraniu. O dependenţă energetică critică, care este însoţită de un dezechilibru militar îngrijorător: în 2024, cheltuielile ruseşti pentru apărare vor ajunge la 388 de miliarde de dolari (la paritatea puterii de cumpărare), aproape cât cele 428 de miliarde ale membrilor europeni ai NATO împreună. “Putin a spus clar acum zece ani că ne vede pe noi occidentalii, ca fiind slabi şi, prin urmare că Occidentul este slab. El chiar pare să gândească aşa. Trebuie să schimbăm această percepţie”, avertizează Niinisto.

Fără unchiul Sam
„Dacă nu facem tot ce putem pentru propria noastră securitate, nu ne putem aştepta ca alţii să o facă pentru noi”, continuă el, anticipând evoluţia inexorabilă a Statelor Unite. (…) Toate cancelariile europene ştiu că Statele Unite ar putea fi mai puţin prezente în cazul unei crize simultane cu China în Asia. Ei o ştiu, dar o anticipează?
Raportul preconizează integrarea sistematică a modulelor privind pregătirea pentru criză în programele şcolare, inclusiv securitatea cibernetică, educaţia pentru media şi rezilienţa la dezinformare. O generaţie de europeni mai bine înarmaţi, pentru a face faţă ameninţărilor hibride.

Preţul lipsei de prevedere
Crizele recente au demonstrat costul exorbitant al lipsei de prevedere. Pandemia de covid-19 a redus PIB-ul Zonei euro cu 16%. Evenimentele meteorologice extreme au costat UE 650 de miliarde de euro, între 1980 şi 2022, inclusiv 112 miliarde, doar în perioada 2021-2022. În schimb, fiecare euro investit în pregătirea pentru pandemii generează 13,30 euro rentabilitate a investiţiei, potrivit raportului.
Investiţia primară este cuantificată: 500 de miliarde de euro – cheltuieli suplimentare pentru apărare, pe parcursul a zece ani. Se propune crearea a două noi fonduri: o „Facilitate europeană de apărare” şi o „facilitate europeană de securitate”. Obiectiv: alocarea a cel puţin 20% din bugetul european pentru securitate şi pregătire pentru crize. În acest sens, preşedinta Ursula von der Leyen a considerat că această cifră nu trebuie luată literal, ci ca „un obiectiv”.

O nouă arhitectură de securitate
La nivelul instituţional, raportul recomandă crearea unui „hub” central de gestionare a crizelor şi a unui serviciu european de informaţii. Parteneriatele public-privat trebuie consolidate, în special pentru a constitui stocuri strategice europene. Cooperarea UE-NATO trebuie aprofundată, păstrând în acelaşi timp autonomia europeană, de luare a deciziilor.
Printre proiectele emblematice identificate drept „Proiecte de apărare, de interes comun”, raportul pune un accent deosebit pe apărarea aeriană. Un scut antirachetă aerian, împărţit între cei 27, ar constitui nu numai o contribuţie majoră la securitatea colectivă, ci şi un mijloc de consolidare a bazei industriale, de apărare europeană, prin cooperare. Dar cum să-l finanţezi? Este justificat un nou împrumut comun? Ursula von der Leyen, întrebată pe acest subiect, respinge acest mijloc, pentru că ştie că Germania şi ţările cumpătate îl resping din start.

Fără datorie comună
Preşedintele Comisiei preferă să respecte o metodologie prudentă în acest domeniu, în care statele membre au grijă să-şi păstreze deplina suveranitate. „Trebuie mai întâi să avem o discuţie: există proiecte majore de interes comun?” – începe ea, cu grija de a nu arde etapele.
„Se exemplu, un scut de apărare aeriană pentru Uniunea Europeană. Dacă este cazul şi este o necesitate transfrontalieră vastă, îl considerăm un proiect european comun, pe care dorim să-l dezvoltăm împreună? În sfârşit, ajungem la finanţe şi există două modalităţi de finanţare; fie contribuţii naţionale, fie noi resurse proprii adăugate la bugetul european”. Deci, fără împrumut comun.
„Lumea înconjurătoare nu va aştepta până când Europa va fi pregătită”, avertizează Sauli Niinisto. Acest avertisment final rezumă urgenţa situaţiei. În faţa unor regimuri autoritare care percep Occidentul ca fiind slab, Europa trebuie să-şi demonstreze rezilienţa. Raportul Niinisto pune bazele unei adevărate „Uniuni a pregătirii”- un concept care ar trebui să fie în centrul următorului mandat al Comisiei Europene.
Rămâne de văzut dacă statele membre vor avea voinţa politică de a urma aceste recomandări ambiţioase. Costul poate părea ridicat, dar, aşa cum arată raportul, acesta va fi întotdeauna infinit mai mic decât cel al nepregătirii pentru crizele majore care se anunţă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole recente