3 C
Ploiești
sâmbătă, 4 decembrie, 2021
Acasă Ocolul Pamantului Europa, mult mai şifonată de criză decât SUA sau China

Europa, mult mai şifonată de criză decât SUA sau China

„După cea mai gravă recesiune globală din ultimele decenii, analiştii sunt tot mai optimişti că producţia globală îşi va reveni puternic în acest an şi pe mai departe. Însă expansiunea care urmează va fi distribuită inegal între state şi în fiecare economie în parte. Dacă revenirea va fi în forma de V (o revenire puternică a creşterii economice), dacă va fi în formă de U (o versiune mai anemică a V-ului), sau dacă va fi în formă de W (o dublă recesiune), asta va depinde de mai mulţi factori din fiecare economie şi fiecare regiune”, apreciază Nouriel Roubini într-un articol publicat din Project Syndicate şi prezentat de Călin Marchievici, în Cotidianul.ro.

„Cum coronavirusul încă se manifestă puternic în multe ţări, o întrebare importantă este dacă apariţia unor tulpini mai virulente va duce la reluarea ciclurilor pornire-oprire, aşa cum s-a întâmplat atunci când economiile au fost repornite prea devreme. O posibilitate este apariţia unor tulpini rezistente la vaccin, sporind urgenţa vaccinării, care şi aşa a fost prea lentă în multe regiuni.
Dincolo de virus, apar o serie de riscuri economice. O recuperare lentă sau insuficient de robustă ar putea duce la permanentizarea temerilor, dacă foarte multe firme vor falimenta, iar mulţi oameni ar rămâne şomeri pe termen lung, nemaiputând apoi să-şi găsească loc de muncă din cauza pierderii abilităţilor profesionale. O altă întrebare este cât de mult vor încerca companiile şi persoanele fizice să-şi lichideze datoriile şi dacă acest efect va fi compensat de creşterea cererii, dacă mulţi consumatori vor decide să-şi cheltuiască economiile din perioada pandemiei.
O altă îngrijorare vine din sfera socio-politică: inegalitatea tot mai mare va deveni o sursă de instabilitate şi va reduce cererea? Va depinde mult de amploarea politicilor care să susţină veniturile şi cheltuielile celor lăsaţi în urmă. Rămâne de văzut dacă sistemul macropolitic (monetar, de credit şi fiscal) implementat până acum va fi suficient, insuficient sau dacă nu cumva va fi excesiv, ducând la o creştere agresivă a inflaţiei în unele cazuri. Având în vedere aceste incertitudini, revenirea economică se pare că va fi mai puternică în SUA, China şi în economiile emergente din Asia care sunt parte din lanţul de aprovizionare al Chinei. În SUA reducerea numărului noilor infecţii, rata mare a vaccinării, creşterea încrederii consumatorilor şi a companiilor şi efectele expansiunii monetare şi fiscale vor duce la o creştere economică robustă în acest an.
Aici, principalul risc este supraîncălzirea economică. Recent creşterea inflaţiei ar putea fi mai persistentă decât se aşteaptă Federal Reserve, iar pieţele financiare gonflate în acest moment, ar putea suferi o corecţie. Asta ar duce la scăderea încrederii.
În China şi în economiile dependente de China, recuperarea se va datora mai mult succesului autorităţilor în stoparea extinderii virusului, în prima parte a pandemiei, şi efectelor stimulilor macroeconomici, care au permis redeschiderea rapidă a economiilor şi refacerea încrederii în mediul de afaceri. Nivelul mare de îndatorare în unele zone din sectorul public şi cel privat din China generează riscul unei creşteri puternice, însă cu creditare excesivă. Apoi, perspectiva unei escaladări a rivalităţii – un război şi mai „rece” – între SUA şi China va ameninţa creşterea economică a Chinei şi creşterea globală, în special dacă se va ajunge la o decuplare economică şi la protecţionism.
Europa stă mult mai rău, pentru că a suferit o dublă recesiune în ultimul trimestru din 2020 şi primul trimestru din 2021, din cauza unui nou val de infecţii şi a măsurilor restrictive. Recuperarea Europei va fi mai slabă însă s-ar putea accelera dacă va continua să crească rata vaccinării şi dacă politicile macro sunt bine ajustate. În Europa, renunţarea prea rapidă la schemele de şomaj tehnic şi la garanţiile de credit ar putea afecta pe termen lung piaţa muncii.
În lipsa unor reforme structurale foarte necesare, anumite părţi din Zona euro vor înregistra o creştere mică şi datorii publice mari. Câtă vreme Banca Centrală Europeană va pompa bani, diferenţa dintre randamentul obligaţiunilor germane şi cele italiene, spre exemplu, va rămâne mică. Însă sprijinul monetar va trebui oprit la un moment dat, iar deficitele vor trebui reduse. Pe acest fond, va pluti mereu spectrul partidelor eurosceptice şi populiste, care vor să exploateze criza.
Şi Japonia a avut o repornire foarte lentă. După ce a închis din nou economia, Japonia a început anul cu o creştere negativă. Şi Japonia are nevoie disperată de reforme structurale, pentru a accelera creşterea economică şi a consolida finanţele publice. Datoria publică uriaşă poate deveni nesustenabilă, pentru a nu mai vorbi despre continua monetizare a Băncii Japoniei.
În cele din urmă estimările sunt şi mai sumbre pentru multe economii în curs de dezvoltare, unde densitatea mare a populaţiei, sistemele de sănătate mai slabe şi ratele mici ale vaccinării vor duce la răspândirea virusului. În multe dintre aceste ţări, consumatorii şi afaceriştii sunt speriaţi, veniturile din turism şi remitenţele aproape că au depăşit; datoriile sunt deja mari şi chiar nesustenabile; condiţiile financiare sunt agravate de costul mare al creditării şi de monedele slabe. În aceste economii există puţine variante de revenire, iar unele dintre ele pot fi subminate de politica populistă.
Printre economiile cu mari probleme se numără India, Rusia, Brazilia, Africa de Sud, multe ţări din Africa subsahariană şi ţările importatoare de petrol din Orientul Mijlociu. Multe dintre aceste ţări sunt în depresiune economică, nu în recesiune. Sunt 200 de milioane de oameni care riscă să cadă în sărăcie extremă. În plus, ţările care sunt cel mai expuse la foamete şi boli sunt grav afectate şi de schimbările climatice. Prin urmare, vor rămâne surse de instabilitate.
Încrederea începe să se refacă, dar unele pieţe financiare exultă în mod iraţional, pentru că există multe riscuri şi incertitudini. Criza Covid-19 va duce probabil la o creştere a inegalităţilor între ţări în parte. Cu cât sunt lăsaţi în urmă mai mulţi oameni, cu atât va creşte riscul instabilităţii sociale, politice şi geopolitice.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

Lucrările la CN „I. L. Caragiale”, preț majorat pentru a treia oară

Șantierul este programat să se deschidă la anul Ce înseamnă să nu faci o investiție la timp! Vom vedea exemplul clar al proiectului «Restaurare parțială...

Zece teorii şocante ale conspiraţiei

    Nu de puţine ori evenimente importante care au marcat cursul istoriei au stârnit vii controverse. La fel şi o serie de fapte...

Patru noi locuri de joacă, în Ploiești

Rominserv, companie membră a K.M.G. International (Rompetrol), în parteneriat cu Primăria Ploiești, urmează să amenajeze 4 locuri de joacă în oraș, pe strada Gh....

Turcia nu poate fi jandarmul SUA în Afganistan

Erdogan, care a făcut declaraţii după şedinţa cabinetului său, a dat vestea opiniei publice: ”Ne-am înţeles cu Biden asupra faptului că nu avem nicio...

Scrumiere stradale, în Ploiești

Luna trecută, municipalitatea anunța că, în baza unui parteneriat cu British American Tobacco, va începe programul „Alege asumat un oraș curat”. Ei bine, mai...