3.7 C
Ploiești
marți, 18 ianuarie, 2022
Acasă Tara de dincolo de tara Electorale peste electorale cu efect întârziat

Electorale peste electorale cu efect întârziat

Republica Moldova-2021

Chișinăul încheie anul 2021 sub zodia a patru scrutine electorale într-un singur an. Cu excepția alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie, în care cetățenii Republicii Moldova au repurtat o victorie similară primelor alegeri democratice din 1990, toate celelalte fie au fost eșuate, fie au fost marcate de scandaluri și însemnul ilegalității. Și chiar dacă toate trei s-au desfășurat sub lozinca unui „viitor luminos” (ca la sovietici) pentru alegători, „înalte idealuri” de democrație veritabilă, drepturile omului, consecințele lor vor perpetua, se pare și în 2022, dacă nu și o perioadă mai îndelungată. Dar să le analizăm, rând pe rând, pe cele trei mai detaliat.

Alegeri anticipate și la Comrat?
Primul scrutin, după parlamentarele anticipate, a fost cel din Găgăuzia, care a pășit cu stângul de mai multe ori. Mandatele deputaților Adunării Populare a Găgăuziei (APG) expiraseră încă în februarie 2021, inițial scrutinul urmând să aibă loc pe 6 mai. Dar a fost amânat sub pretextul stării de urgență, instituită la nivel național pe 31 martie de majoritatea PSRM-„ȘOR”. Decizie invalidată în aprilie de CC, însă deputații APG au fentat decizia Curții, neasigurând în câteva rânduri un cvorum necesar. Abia la mijlocul lui iunie decid să convoace alegerile pe 19 septembrie, chiar dacă a existat și o altă propunere, 15 august. Respinsă însă la propunerea unui deputat pe motiv că pe aceeași dată urmau să se producă alegeri în Duma de Stat a Rusiei. Adevăratul motiv însă pentru ambele amânări a fost un calcul al lui Igor Dodon. Acesta spera ca legislativul de la Chișinău să adopte un pachet de legi favorabile autonomiei, dar știrbind autoritatea puterii centrale, când ex-președintele Dodon vedea deja cum o pierde. Prin acest pachet spera să câștige mai mulți simpatizanți pentru PSRM. Dar și să amâne pe cât posibil data anticipatelor parlamentare. Pierzând „ocina moldovenească”, liderul socialist visa, cu „cea mai mare fracțiune în APG”, să câștige baremi autonomia, unde până în prezent se manifestă tendințe secesioniste, cunoscută ca una dintre cele mai pro-ruse regiuni ale republicii. Sentimente intens încurajate aici în perioada guvernării comunistului Voronin și, ulterior, a mandatului prezidențial al lui Dodon. Până la urmă scrutinul a avut loc pe 19 septembrie, iar speranțele lui Dodon s-au năruit după ce din cei 17 candidați ai BECS doar 9 s-au strecurat printre cele 35 de locuri din organul legislativ al autonomiei. Iar cei 26 de independenți, divizați în două fracțiuni, una pro-bașcan, și alta pro-nu-se-știe-cine, au lăsat socialiștii și comuniștii pe dinafară.
E drept că nici independenții din cele două fracțiuni, de altfel neoficializate, nu au reușit mare treabă. Deja a treia lună nu izbutesc să-și aleagă președintele APG nici dintr-a șaptea (!!!) încercare. Mai aproape de izbândă a fost grupul ce-l susținea pe fostul spicher, Dmitri Constantinov, dar nu i-a ajuns un singur vot (scor 17 contra 11 pentru Victor Petrov, candidat independent înaintat de BECS). După patru tentative eșuate a devenit clar că Comratul s-a scufundat într-o criză profundă, cauzată de incapacitatea de a construi un dialog într-un proces politic. Ultimele trei tentative s-au consumat între doi candidați cândva de aceeași orientare, foști membri PDM. Dmitri Constantinov a fost exclus din partid în 2014 ca unul dintre organizatorii referendumului ilegal din Găgăuzia privind independența regiunii, în cazul în care Republica Moldova s-ar uni cu România. Demian Caraseni, noul pretendent, a fost și el deputat PDM până în 2019. Constantinov e suspectat de simpatie față de noua guvernare, iar pentru Caraseni comentatorii locali încă trag bobii ce hram poartă. Până la urmă, un al treilea ex-deputat PDM, Nicolae Dudoglo, a propus dizolvarea forului regional – cum nici una din cele două grupări nu cedează, disputa ar dura la nesfârșit, având de suferit locuitorii autonomiei. Regulamentul APG prevede inițierea procedurii de autodizolvare la cererea a cel puțin 12 deputați dintre cei 35, adoptată de majoritatea simplă a aleșilor (18 voturi). În cazul autodizolvării APG, deputații ar urma să numească și o nouă dată pentru organizarea alegerilor anticipate.

Articol de Nicolae Misail; Articol complet pe www.ziarulploistii.ro

Articolul precedentFelicitare
Articolul următorPopriri pe conturile Primăriei Ploiești

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

CSM PETROLUL PLOIEŞTI, 89-81 CU BC CSU SIBIU ŞI LUPTA PENTRU PLAY-OFF CONTINUĂ!

Final de weekend de excepţie pentru iubitorii baschetului ploieştean, care au avut parte de o victorie mare obţinută de CSM Petrolul, în Sala „Olimpia”,...

Georgeta Popescu este campioana europeana la monobob

Reusita pentru echipa Romaniei, pregatita de Cezar Popescu si Dan Scurtu, la Campionatul European de monobob, unde a obtinut medalii de aur și bronz. Pe pârtia...

Sare în bucate dar și-n sănătate

Clorura de sodiu, adică sarea de bucătărie, nu e duşmanul nostru. Dimpotrivă, ea este indispensabilă vieţii: menţine apă în corp, reglează transferul de lichide...

Povestea românului care a sculptat statuia Mântuitorului din Rio de Janeiro

Celebra statuie a lui Iisus din Rio de Janeiro este cunoscuta de toata lumea lumea, însă foarte puţini ştiu că sculptorul chipului Mântuitorului este...

800.000 Euro, finanțare pentru aplicația românească de economii la supermarket

Aplicația românească bonapp.eco, prin care consumatorii pot „vâna” mai ușor produsele care se apropie de termenul de valabilitate, vândute la preț redus de supermarketuri, a...