Două evenimente cardinale, unul cu tentă internațională, altul de nivel local, ambele scontând o țintă strategică, au ținut la sfârșitul săptămânii trecute în colimator opinia publică de la Chișinău și nu numai: reuniunea președinților Comisiilor pentru afaceri ale UE și ai Comisiilor pentru afaceri externe din țările Uniunii Europene și alegerile locale generale din Republica Moldova. Găzduită de legislativul de la Chișinău, cu denumirea United4Moldova, reuniunea celor 80 de oficiali europeni și-a propus să dezbată, laolaltă cu autoritățile de pe loc, perspectiva europeană și cum ar putea fi susținute eforturile de integrare a Moldovei în UE. Și alegerile locale de duminică, considerate mai geopolitice ca niciodată, erau calificate, pe intern și pe extern, un adevărat test ce ar putea indica de câtă susținere populară se bucură la moment parcursul european sau dacă Republica Moldova nu va intra din nou în zona gri ori în sfera de influență a Moscovei. Care dintre ele și în ce măsură au îndreptățit așteptările?
Siguranța, stabilitatea EU depind de cea a țărilor vecine
Între 3-5 noiembrie Parlamentul Republicii Moldova a găzduit în premieră reuniunea președinților Comisiilor pentru afaceri ale UE și ai Comisiilor pentru afaceri externe din țările UE. Pe parcursul întregii zile de 4 noiembrie demnitari de la Chișinău, alături de zeci de oficiali europeni, au analizat perspectivele și modalitățile de sprijin a integrării Moldovei în familia Uniunii Europene. În dezbateri s-au produs numeroși prieteni ai Republicii Moldova – parlamentari din diferite state membre UE, reprezentanți ai Parlamentului European și diplomați. Reuniunea a avut loc pe platforma Comisiei politică externă și integrare europeană a legislativului de la Chișinău. Discuțiile s-au ținut în cadrul a trei sesiuni: integrarea europeană – realizări, acțiuni de întreprins și lecții de învățat; dezvoltarea economică și securitatea energetică; reziliența securității. De precizat că în ajunul evenimentului, dar și în capo dezbaterilor, mai mulți oficiali europeni au transmis mesaje puternice de susținere a parcursului nostru european. Astfel, Siegfried Mureșan, președintele Delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE-Moldova, a adresat un apel în care cheamă participanții la United4Moldova să susțină deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE, aderare care face statele europene mai puternice și mai sigure. „Siguranța și stabilitatea din cadrul UE depind de cât de sigure și stabile sunt țările din vecinătate. Este important să sprijinim Moldova, pentru că povestea ei de succes este povestea de succes a întregii Uniuni Europene. În pofida tuturor provocărilor cu care ne confruntăm cu autocrații din afara UE, sau cu euroscepticii, naționaliștii, extremiștii și populiștii din interiorul UE”, a punctat Mureșan.
Și politologul român Cristian Pârvulescu consideră că aderarea la Uniunea Europeană ar scoate Republica Moldova din impasul în care se află. Impas care e rezultatul contextului geopolitic al raporturilor cu fosta URSS și cu Rusia, al războiului din Ucraina. „Așteptăm ca săptămâna viitoare Comisia Europeană să dea undă verde începerii negocierilor de aderare, care ar putea fi relativ scurte. Deși ne-am putea aștepta ca între 5 și 7 ani Republica Moldova, alături de Ucraina, să adere la Uniunea Europeană, poate cu încă alte state”, crede Pârvulescu. Amintim că pe 8 noiembrie Comisia Europeană urmează să facă public un raport privind modul în care Republica Moldova și Ucraina îndeplinesc condițiile pentru lansarea negocierilor de aderare, iar liderii blocului comunitar să ia o decizie în acest sens la summitul Consiliului European din decembrie.
Sandu: „Noi alegem libertatea, independența, pacea”
Și demersul liderilor guvernării de la Chișinău s-a dorit a fi cât se poate de convingător. În deschiderea evenimentului, șefa statului Maia Sandu a atras atenția că în timp ce Ucraina își apară prin lupte teritoriul într-un război cu prețul a multor vieți omenești, la Chișinău se dau lupte într-un război hibrid, prin care se încearcă chiar răsturnarea actualei puteri constituționale. Șantajul energetic, dezinformarea și ingerințele în alegeri, finanțarea ilegală a partidelor, coruperea alegătorilor și a candidaților de către grupări criminale sunt tehnici testate în Moldova, „care vor fi folosite de asemenea și în Europa, dacă nu lucrăm împreună să le oprim”. Maia Sandu a făcut apel către cei circa 80 de reprezentanți ai parlamentelor statelor UE și ambasadori să discute cu capitalele lor pentru a pleda cauza Moldovei de aderare la UE. „Noi am ales calea europeană. Noi alegem libertatea, independența, pacea și dreptul de a ne decide soarta. Nu vom alege niciodată războiul, nu vrem să alegem sărăcia, nu putem alege pentru copiii și țara noastră un viitor al terorii. Noi nu vrem o societate în care copiii sunt puși la închisoare pentru că gândesc liber sau trimiși să moară într-un război de agresiune. Unde banii statului care trebuie să meargă pentru pensionari și copii se duc pentru bombe și tancuri. Noi, cetățenii moldoveni, alegem, europenii aleg. Iar noi alegem să fim liberi și chemăm toate guvernele UE să sprijine alegerea noastră și deschiderea negocierilor cu Republica Moldova”. Demers puternic, secundat și de Președintele Parlamentului Igor Grosu, care a apreciat că prezența la Chișinău a oficialilor europeni este o expresie clară a solidarității față de parcursul european al Chișinăului. „Războiul împotriva Ucrainei ne-a arătat cine ne sunt prieteni și cine dușmani. Pe de o parte, țările UE au fost alături de noi mereu, iar în ultimii doi ani am simțit ce înseamnă cu adevărat solidaritatea. Am avut lumină, căldură fără a fi șantajați” a declarat Grosu. Spicherul legislativului a mai subliniat că reforma justiției este angajamentul de căpătâi al guvernării. „Țara trebuie să scape de toți hoții și grupările criminale, vom duce până la capăt reforma chiar dacă avem rezistență în sistem”.
Parcurs european aprobat cu aplauze
La capătul dezbaterilor participanții la reuniune au aprobat o Rezoluție salutată cu aplauze îndelungate de toți cei prezenți în sala plenară a legislativului. Documentul confirmă determinarea partenerilor europeni de a acorda în continuare asistență Republicii Moldova atât în contextul atingerii obiectivului de aderare la UE, cât și de reformare a țării, de îmbunătățire a condițiilor de viață a cetățenilor. „Acest angajament reflectă devotamentul neclintit de modelare a unui viitor care să nu fie doar prosper, dar și profund armonizat cu aspirațiile cetățenilor moldoveni”, se stipulează în Rezoluție. Totodată, Rezoluția face apel la Comisia Europeană și la Consiliul European să sprijine în continuare lupta moldovenilor pentru democrație și reafirmarea deciziei suverane a Republicii Moldova de a-și urma calea de dezvoltare. Toți cei peste 80 de reprezentanți ai diferitelor state membre UE au recunoscut și salutat progresul înregistrat de actuala guvernare în reforma sectorului judiciar, eforturile susținute de deoligarhizare și de combatere a corupției, în pofida interesului înrădăcinat al opoziției și a provocărilor. „Rezoluția reprezintă o reafirmare a dedicării națiunilor UE față de perspectiva de aderare a Republicii Moldova, o recunoaștere a faptului că viitorul țării noastre este în Uniunea Europeană”, se menționează în comunicatul reuniunii.
Unele voci locale s-au grăbit să califice evenimentul ca o acțiune de imagine în sprijinul guvernării în preajma alegerilor locale generale. Și că solidaritatea europenilor în sprijinul aderării la UE s-a vrut a facilita obținerea unui rezultat cât mai favorabil pentru PAS și implicit Maia Sandu. Și că tot acestui scop se circumscriu ultimele măsuri ale guvernului de a limita ceea ce numește influența oligarhilor asupra „vieții economice, politice și publice”. E vorba despre ceea ce autoritățile numesc „deoligarhizare”, un angajament pe care și l-au asumat la cererea instituțiilor europene. Adică o decizie a guvernului din 1 noiembrie, se interzice persoanelor fizice și juridice condamnate în țară sau în străinătate pentru „corupție, spălarea banilor și finanțarea terorismului” să participe la privatizarea bunurilor publice. Mai mult, interdicția se aplică și în cazul persoanelor care sunt doar bănuite de comiterea unor infracțiuni sau de relații și guvernele statelor ce reprezintă o amenințare pentru securitatea națională a Republicii Moldova. Reprezentanții guvernului susțin că prin această decizie Chișinăul se alătură și unor directive ale UE ce reglementează privatizările și achizițiile publice. Voci pe care le contrazice clar Ștefan Popescu, analist de politică externă de la București. Potrivit lui, Chișinăul ar putea parcurge rapid drumul de la deschiderea negocierilor până la aderare, deoarece „Republica Moldova are avantajul de a fi un stat mic și are o situație mai ușoară ca Ucraina. Eu cred că drumul european al Republicii Moldova este ireversibil și aceasta este un lucru bun”. Analistul mai susține că Chișinăul a primit semnale foarte puternice, fără precedent în istoria sa, și aceasta ar trebuie să-i facă pe toți cetățenii optimiști. „Eu nu știu un șef de stat din vreo țară europeană care să fi fost primit în ultimul an și jumătate de atâtea ori la Palatul Elysee, așa cum a fost primită doamna Maia Sandu”, a mai reiterat Ștefan Popescu.
Al doilea eveniment ce a ținut în nervi puterea de la Chișinău în săptămâna de la răscrucea ultimelor două luni de toamnă a fost, negreșit, scrutinul de la 5 noiembrie, rezultatele căruia se aștepta să consolideze rezultatele reuniunii din ajun și să confirme demersul guvernării de aderare la Uniunea Europeană. În ce măsură a îndreptățit așteptările, citiți în articolul alăturat.
Articol de Nicolae Misail
