Marina Alexandrovna Nicolskaia, după numele ei de fată, a fost privilegiată a sorţii de la naştere. O copilă răsfăţată, născută într-o familie înstărită, undeva în Rusia, în anii ‘30. Iar mai târziu, tânăra Marina, artista, a fost iubită de bărbaţi şi adulată de public pentru vocea-i deosebită.
Românii au considerat-o pe cântăreaţă mereu una de-a lor. Şi doar accentul ne-a reamintit mereu de originile îndrăgitei soliste ale cărei şlagăre sunt parcă neatinse de trecere timpului. Nu-i aşa că atunci când savuraţi o cafea, într-un colţ de cafenea, iar afară plouă, vă trece prin cap refrenul „Şi afară plouă, plouă, şi-i trecut de ora nouă… Noi vorbim cu mare artă, despre una, despre alta…”?
Aniversare la mare
În fiecare an, pe 3 septembrie, Marina Voica se rupe de muntele pe care-l iubeşte la fel de mult precum iubeşte marea şi îşi sărbătoreşte ziua de naştere pe litoral. Nici anul acesta, când abia ce a împlinit 83 de ani, artista nu şi-a schimbat obiceiul.
Le-a mărturisit chiar ea pe Facebook admiratorilor că a petrecut „într-un loc fermecat, în grădina unde cresc gutui”, în vila unei gazde primitoare, cu un vecin fermecător. Un pictor, Rareş Kerekeş, care i-a făcut cadou un tablou şi pe care l-a răsplătit cu un pupic.
În ciuda urmelor lăsate de vreme pe chipul ei exotic, Marina Voica şi-a păstrat acelaşi spirit. E la fel de cochetă, de veselă şi de spirituală ca-n tinereţe. Iar Marina Voica a fost într-adevăr şi una dintre frumoasele muzicii uşoare româneşti. A făcut carieră la noi, în România, aici unde a adus-o dragostea.
Copilărie de poveste, viaţă de roman
Părinţii Marinei au fost oameni bogaţi şi i-au oferit totul pentru o copilărie frumoasă şi îndestulată, scria în biografiei ei Octavian Ursulescu.
A fost un copil iubit. De altfel, mama i-a divinizat pe ea şi pe fratele ei. Le era dedicată total, aşa încât atunci când copiii au băut din greşeală chefir cu… cuburi de naftalină, de disperare femeia a băut şi ea, pentru că, mărturisea Marina, n-ar fi putut le să supravieţuiască în caz de nenorocire.De aceea poate că Marinei i-a fost aproape imposibil să zboare din cuib. Abia când a apărut dragostea a putut să facă pasul. Un pas uriaş şi radical. Studentă la Institutul de Finanţe, Marina a fost cerută în căsătorie de un coleg român, era Marcel Voica, primul ei soț. După ce a terminat facultatea, s-a stabilit în România şi a lucrat la ADAS-Direcția Generală, până când o întâlnire i-a schimbat soarta.
Valeriu Lazarov i-a schimbat viaţa!
Marina a visat mereu la o carieră în muzică şi obişnuia să cânte melodii cu influenţe hispanice. Iar într-o zi, o prietenă l-a invitat în casa lor pe un tânăr regizor. După ce a ascultat-o, Marina a fost chemată la o emisiune TV. Regizorul era Valeriu Lazarov.
După ce Marina Voica a apărut la un Revelion, şi-a început cu adevărat ascensiunea: emisiuni, concursuri şi premii, inclusiv la festivalul de la Mamaia. Publicul a adorat-o, la fel şi bărbaţii din jur.
Marina Voica a divorţat de primul soţ, s-a măritat cu Virgil Teodorescu şi în plină glorie, a decis să plece în străinătate, unde a cerut azil politic. Însă destinul a avut alte planuri: soţul ei a fost diagnosticat cu cancer şi s-au întors în ţară, într-un cvasi-anonimat, nemafiind pe placul autorităţilor.
S-a stabilit la Breaza
Adoptată de români, Marina Voica şi-a găsit locul aici, la noi, în Prahova. S-a retras la Breaza, de ani buni, şi se bucură de liniştea şi confortul vilei cochete, împăcată cu viaţa ei, bucuroasă că lumea nu o uită încă. A iubit cu pasiune, a avut parte de glorie şi are în jur prieteni dragi. Iar muzica, melodiile ei, nu au cum să fie uitate sau ignorate.
Un singur gol este totuşi în sufletul Marinei Voica. Artista-vedetă a anilor 70 n-a cunoscut miracolul de a fi mamă, şi-ar fi dorit enorm… Poate, spunea ea chiar recent, că Dumnezeu a ştiut mai bine… “Aş fi fost o mamă nebună, fiindcă sunt şi exclusivistă. M-ar fi durut… Nu ştiu, nu-mi dau seama, dar aş fi fost o mamă care suferea. Văd pe toţi prietenii mei că nu-i sună, nu vin la ei atâta cât ar vrea. „S-a însurat, nu mă înţeleg cu nora, sunt lăsată…” Câte şi câte cazuri… Eu aş fi suferit prea tare, dacă n-aş fi primit la fel, m-ar fi ucis chestia asta.”, a mărturisit Marina Voica.
