Deja peste trei luni, tema crizei energetice de pe malul drept al Prutului, mai botezată pe alocuri și umanitară, dar de fapt una politică, nu scapă locurile de top pe paginile ziarelor și în fluxurile agențiilor de știri locale, mai strecurându-se și dincolo de hotarele ei. Chișinău – Tiraspol – Moscova – Kiev este patrulaterul în care se joacă de fapt viitorul european al Republicii Moldova. Miza acestui joc sunt parlamentarele din toamna anului curent, calitatea legislativului de la Chișinău și perspectiva integrării europene, până la urmă. Deocamdată malul drept se descurcă, desigur nu fără a fi umblat la prețuri, Tiraspolul dă vina exclusiv pe autoritățile constituționale, iar populația din stânga Nistrului visează între a scăpa de regimul separatist și cașcaval gratis în capcane politice. Cât va mai dura și cu ce se vor termina, conflictul și visele?2025, cu frig și beznă în Transnistria
Dacă până a sistat Gazprom definitiv tranzitul de gaze către Chișinău și Tiraspol ciorovăiala în jurul acestui subiect decurgea preponderent la Chișinău, după ce malul stâng a rămas cu adevărat fără gaze și pe întuneric, cearta a trecut Nistrul, evoluând într-un aprig duel între așa-zisul lider al separatiștilor și autoritățile constituționale.
În capitală, lideri de partide de toate tipurile opoziției și experți de câțiva bani s-au înregimentat într-o cruciadă împotriva premierului Recean și șefei statului, iar principalii responsabili de structurile din domeniu încercau cu febrilitate să-și împartă vinovăția personală. La Tiraspol, așa-zisul lider Vadim Krasnoselki, care părea mai puțin preocupat de sistarea livrării gazelor, anticipă cu o săptămână Chișinăul și semnează pe 9 decembrie un decret prin care introduce stare de urgență în economie. Decret ce prevedea în principal oprirea exportului de energie electrică către malul drept. În timp ce autoritățile constituționale dădeau, pe mai multe voci, asigurări că nu vor lăsa pe întuneric și frig cetățenii din stânga Nistrului, liderul nerecunoscut al regiunii le prevenea că n-ar avea probleme să lase malul drept pe întuneric. De fapt, marea preocupare a acestuia nu era populația din regiune, ci economia aflată în exclusivitate în mâinile unor elite oligarhice locale.
Dar a venit 1 ianuarie 2025, robinetul Gazprom-ului s-a închis, așa-zisa conducere separatistă și-a dat seama că scundele rezerve rămase în conductele din regiune abia dacă vor ajunge pe două-trei săptămâni. Și cum întregul sistem energetic din regiune se baza în proporție de 97% pe gazele rusești, au început deconectările curentului electric, lăsând în întuneric sute și mii de blocuri de locuit și gospodării casnice. Dar nu și edificiile așa-ziselor președinție și parlament de la Tiraspol și cazărmile trupelor prezente în regiune. Una după alta și-au sistat activitatea uzina metalurgică de la Râbnița, fabrici și întreprinderi, mii de oameni au rămas fără lucru. În 150 de grădinițe și 130 de școli, în sute de instituții bugetare s-a lăsat frigul.
Chișinău – Tiraspol: duel politic sau al crizei gazelor?
De aici încolo demarează propaganda – Krasnoselski aruncă toată vina pentru situația creată pe Chișinău, dar după câteva zile se vede nevoit să-i ceară ajutor. Deși înainte de Anul Nou nu critica, ci afirma că „Chișinăul și Tiraspolul trebuie să rezolve problemele împreună, deoarece suntem în aceeași barcă”. Pe contrasens, Chișinăul propune în repetate rânduri variante de soluții, însă absolut toate sunt respinse de liderul separatiștilor, iar vârful cinismului: două săptămâni la rând Krasnoselski neagă că autoritățile de la Chișinău și-ar fi oferit vreun sprijin pentru regiunea transnistreană. Abia după ce purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă, a prezentat documente oficiale despre disponibilitatea Chișinăului de a ajuta regiunea și scrisori de refuz din partea Tiraspolului, criticile s-au mai înmuiat și Krasnoselski cere un dialog cu Maia Sandu, fără a preciza – la Tiraspol sau Chișinău. Șefa statului nu dă curs invitației. Ce ar negocia și cu cine – cu „exponentul” unui regim ilegal, nerecunoscut de nici o țară din lume? În schimb, șefa statului a mers împreună cu premierul Dorin Recean, în satele din Zona de Securitate, pentru a discuta și explica locuitorilor intențiile Chișinăului de a-i ajuta să depășească consecințele crizei impuse de Gazprom. Dialogul a fost pe unde înțelegător, pe unde însă exagerat de ostil.
Iată gazul, nu e gazul?
După mai multe eșecuri și presimțind apropierea unei catastrofe, Krasnoselski își încearcă norocul… la Moscova. Pe 15 ianuarie zboară într-acolo de la Chișinău via Istanbul, prezentând un pașaport de cetățean rus. Se mai știe că el deține și cetățenie ucraineană, în timp ce soția sa le are pe cea rusă și română. Revenit la Tiraspol, declară că „problema reluării livrărilor de gaze” către regiunea transnistreană „a fost rezolvată” și că în curând locuitorii regiunii vor avea gaz și lumină. Maia Sandu a declarat că nu va obstrucționa livrarea gazului către Tiraspol. Numai că s-a dovedit că livrarea lui va fi asigurată de companii terțe suspecte de spălare de bani în folosul Gazpromului. De ce era nevoie de scheme foarte sofisticate în timp ce există un contract foarte bine stabilit între Gazporm și Moldovagaz care trebuia respectat? O nouă tiradă de învinuiri că Moldova nu permite tranzitul gazului. În timp ce nu se știe cu cine a negociat Krasnoselski la Moscova (nici o știre, nici o fotografie pe nici o agenție de presă sau portal, inclusiv rusesc), căci până la urmă s-a adeverit că e vorba de gaze virtuale, care sunt pe nu se știe unde și cum vor ajunge la frontiera moldovenească. Vorba ceea: iată gazul, nu e gazul! Un nou fals? Or, nici pe 20 ianuarie Gazprom nu făcuse rezervări de capacitate pentru luna februarie (!)
Până la urmă, tensiunile din Transnistria i-a adus la aceeași masă pe Maia Sandu și Volodimir Zelenschi. Pe 25 ianuarie președintele Republicii Moldova întreprinde o vizită la Kiev, la invitația omologului său, unde ambii oficiali semnează o Declarație comună ce reflectă angajamentele bilaterale și sprijinul reciproc într-o serie de domenii cheie. Complementar, Kievul se declară gata să ofere cărbune Moldovei pentru a depăși criza energetică și să trimită specialiști la MGRES pentru a majora producția de energie. Potrivit portalului RBK-Ukraina, Zelenski declara: „Dacă le oferim cărbune la preț redus sau chiar gratuit, putem obține în schimb energie electrică. Noi oferim cărbune, ei primesc energie electrică pentru ei și pentru întreaga Moldovă, iar noi obținem energie electrică pentru noi”. Președintele ucrainean a mai precizat că dacă specialiștii ucraineni vor fi acceptați în regiunea secesionistă, MGRES va fi capabilă să producă de zece ori mai mult curent electric decât producea în ultimii ani. Astfel Ucraina și Moldova pot asigura împreună o producție stabilă de energie electrică pe următorii zece ani.
Și această ofertă este refuzată de Tiraspol. Adevărata miză a crizei provocate artificial este în continuare destabilizarea situației din Republica Moldova din perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă.
Cine e totuși salvatorul transnistrenilor?
Constrâns de situație – tensiunea gazelor în conductă indică o rezervă de maximum 4-5 zile, iar cărbunele de la MGRES nu ține în acțiune centrala decât o săptămână, poate două – Krasnoselski se vede nevoit să accepte la ședința așa-zisei Celule de Criză de la Tiraspol un împrumut de trei milioane de metri cubi de gaze de la Chișinău pentru a menține tensiunea necesară în sistem. Și că Tiraspoltransgaz e gata să plătească sau să returneze acest volum de gaze.
Oricât ar fi de amar, dar salvarea a venit de la Bruxelles. Uniunea Europeană și Chișinăul salvează regiunea transnistreană de la o catastrofă energetică și umanitară. Pe 27 ianuarie Dorin Recean a anunțat că autoritățile de la Chișinău aprobă un împrumut de 3 milioane de metri cubi de gaz pentru Tiraspol, ce-i va permite un răgaz până la 31 ianuarie. Asta după ce Ursula von der Leyen a anunțat că Uniunea Europeană a propus un pachet de asistență de urgență de 30 de milioane euro într-un prim pas de sprijin în depășirea crizei energetice severe provocate de Gazprom. Pachet financiar destinat achiziționării volumelor de gaze pentru perioada de 1-10 februarie, spre a produce energie pentru malul drept și stâng. O altă componentă a pachetului țintește un program de reziliență energetică pentru următorii doi ani. Guvernul și UE lucrează pe întregul pachet de asistență spre a asigura investițiile necesare pentru producerea și distribuirea energiei și măsuri de reducerea tarifelor la energie pentru cetățenii Moldovei. Va refuza și de astă dată Krasnoselski sprijinul?
Articol de Nicolae Misail