11.3 C
Ploiești
joi, 23 septembrie, 2021
Acasă Tara de dincolo de tara De ce votul pentru PAS și toată puterea președintelui Maia Sandu

De ce votul pentru PAS și toată puterea președintelui Maia Sandu

Articol de Nicolae Misail

     Cu o săptămână înainte de a se încheia campania electorală a scrutinului din 11 iulie 2021, CEC își face public unul din ultimele rapoarte de pregătire a anticipatelor. Astfel președintele CEC, Dorin Cimil, precizează că numărul total de alegători înscriși în Registrul de Stat al Alegătorilor la etapa încheierii procedurii de actualizare a listelor electorale este de 3.282.837, cu puțin peste 4 mii mai redus decât în scrutinul prezidențial din 2020. Pentru cele 101 mandate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova candidează 1.791 de persoane, dintre care 956 bărbați și 835 femei, iar monitorizarea scrutinului va fi realizată de peste 2.200 de observatori acreditați, dintre care circa 1.650 naționali și aproape 600 observatori internaționali. Numărul secțiilor de vot în străinătate a rămas neschimbat, după ultima decizie: 150. Dar câți din numărul total de alegători vor ieși la urnele de vot și ce rezultat ne va aduce votul lor?

Un legislativ bicolor, cu PAS majoritar

     „Stimați colegi, am făcut o cale lungă. Am câștigat prezidențialele și suntem la un PAS de a face majoritate în Parlament. Știu că sunteți obosiți și epuizați. Lupta a fost grea și lungă. Au mai rămas câteva zile. Pornim toată energia care a rămas și mergem pe la toate casele să discutăm cu oamenii, să îi convingem să meargă la vot și să voteze pentru PAS. Vă mulțumim din suflet și la muncă pentru victorie”. Este apelul președintelui interimar PAS, Igor Grosu, adresat colegilor de partid în debutul ultimei săptămâni a electoralei anticipatelor din 11 iulie 2021, în condițiile în care formațiunea este creditată ca lider detașat în actualul scrutin. Ori în toate sondajele realizate din ianuarie și până acum (1 iulie) preferințele au fost în favoarea PAS, gravitând puțin sub cota de 50 la sută, iar în ultimul, realizat de Comunitatea Watchdog.MD și Institutul de Politici Publice, PAS e creditat cu 50,9 % față de BECS, cu numai 30,5% din preferințele intervievaților. Mai mult, singurul sondaj în rândul diasporei arată că PAS ar acumula o majoritate impunătoare de 72,8%, printre preferații basarabenilor, din diaspora mai figurând Partidul „Democrația Acasă” (6,3%), Blocul Electoral „Renato Usatîi” (2,9%), PPDA (2,6%), PUN (2,2%) și AUR (1,6%). În preferințele alegătorilor din diaspora, cei mai inteligenți de altfel (poate o oarecare excepție făcând-o moldovenii din Federația Rusă), BECS nici măcar nu figurează. Chiar dacă am accepta că unele sondaje au menirea de a influența votul, iar marja de eroare ar putea fi mai mare decât cea anunțată, ele până la urmă reflectă o realitate cât de cât apropiată rezultatelor scrutinelor. Așa încât de această dată s-ar putea să avem într-adevăr un legislativ bicolor, cu PAS majoritar. Dacă mai luăm în considerare și repartizarea mandatelor, proporțional scorului realizat, care revin în urma numărării voturilor acumulate de partidele ce nu au trecut pragul, atunci cei de la PAS s-ar putea alege cu cel puțin 52-53 mandate.

     Este de asemenea adevărat că outsiderii, „iepurii” din ferma politică de la Chișinău, ies acum în față pentru a intimida favoriții sau influența opțiunile inițiale ale alegătorilor, poate-poate vor influența și rezultatul final. Dezbaterile serioase, în marea lor majoritate, pare că s-au consumat, temele centrale ale campaniei electorale ca vectorul geopolitic al Republicii Moldova și lupta cu corupția acum vor fi acoperite de gălăgia pe care o mai întrețin în spațiul public partidele marginale. Partidele clone, spoilerele și trolii, despre parte din care cei mai mulți alegători nici nu au auzit, sunt prezente în această campanie electorală având doar scopul să rupă voturi de la formațiunile politice populare, să creeze confuzie sau să hărțuiască unii candidați. Promisiunile exagerate și pur populiste (pensii și salarii mărite), iar altele chiar deocheate (colhozuri și monopolul statului la produsele petroliere și cele alcoolice) ale acestora nu sunt credibile înainte de toate nefiind fezabile financiar și atentând la economia de piață, de la care nu se mai poate renunța. Alegătorii vor trebui să mai rabde o săptămână glogozeala politică de doi bani, să suporte un spectacol dezagreabil, cu o doză de rezistență înaintea satisfacției de a vedea eliminate pe 11 iulie de pe scena politică toate rămășițele regimului abuziv ce a dominat republica în ultimii ani. Și să trateze cu suficient discernământ toate provocările din ultima săptămână. Căci ele vor fi destule și exagerat de zgomotoase.

Provocări marca Dodon, cu miză de fraudare a votului

     Apelul liderului interimar al PAS către colegi nu este unul pur și simplu încurajator. Potrivit lui, situația este încă una critică. Hoții s-au împăcat, au făcut front comun și au început să lucreze la planul de a opri PAS din victoria în aceste alegeri. PSRM a creat peste noapte și finanțează cu bani obscuri o puzderie de partide de unică folosință cu scopul de a prinde în capcană și anula ulterior votul a câteva mii de alegători. Acumulând fiecare cel mult câte 1% din voturi, laolaltă pot transforma votul a 10% din alegători în ZERO. Asta și este adevărata lor misiune – să buimăcească lumea și să fure votul în beneficiul lui Dodon și Voronin. „Facem apel la cetățenii de bună credință – chiar dacă aveți simpatii pentru o echipă nou formată sau un partid care riscă să nu treacă pragul – chibzuiți bine. Ce alegem pe 11 iulie, aceea vom avea până în 2025”, se adresează președintele PAS și către alegători.

     În același context, și deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, dezvăluie un șir de acțiuni provocatoare la care intenționează să recurgă PSRM. Tipărirea unor afișe și pliante false despre PAS și aruncarea lor pe jos în locuri aglomerate (piețe, blocuri de locuit, parcuri), lipirea afișelor în locuri neautorizate (pe stâlpi, în stații, pe clădirile magazinelor sau a blocurilor, stickere pe mașini cu mesajele PAS), ca sa creeze impresia ca PAS nu respecta regulile de plasare a afișajului electoral. Înscrisuri pe pereții clădirilor, blocurilor, stațiilor cu mesaje eronate din numele PAS – sunt nici pe departe șirul complet al provocărilor PSRM. Mai mult, socialiștii vor încerca să pună pe ceartă PAS cu partide pro-europene sau unioniste, ca PPDA, PDM, PUN ș. a.

     Și asta nu e totul. Dodon se dă peste cap doar ca să asigure BECS condiții cât mai prielnice pentru fraudare a votului. Prezența unor organisme internaționale în calitate de observatori este ghimpele cel mai „veninos” în realizarea acestei fraude. Iar ca să tempereze elanul și vigilența acestora, l-a ales în calitate de șa în care să bată pe ambasadorul SUA la Chișinău Dereck Hogan. În cadrul unei „întrevedere de lucru” recente, liderul PSRM a ținut să-i exprime oficialului american îngrijorarea în legătură cu imixtiunea factorilor externi în procesul electoral. „Întrevederea la CEC unde ați declarat că ați aprecia dacă CEC ar lua decizia să respecte hotărârea Curții Supreme de Justiție privind deschiderea a 192 de secții de vot”, a punctat Dodon ca „tentativă de a influența procesele politice din Republica Moldova” în debutul întrevederii. Iar la sfârșitul ei i-a înmânat ambasadorului și o scrisoare în care a expus „acțiunile misiunii diplomatice americane”, care, în opinia socialiștilor, sunt „inacceptabile și nu corespund practicilor dreptului internațional”. Mai mulți experți încearcă acum să afle cine e „cârtița” lui Dodon la CEC, chiar dacă președintele Dorin Cimil l-a contrazis că nu „a existat nicio presiune”, ci dimpotrivă „a fost o discuție foarte sinceră, foarte profesionistă și am avut deschiderea să discutăm orice temă pe care am reflectat-o și în comunicatul de presă”.

     Drept că Ambasada SUA a venit cu un comunicat de presă, în care a punctat că ambasadorul Dereck J. Hogan s-a întâlnit cu liderii PCRM, „Partidului Nostru”, PAS, PDM, PPDA și PSRM „pentru a sublinia importanța unui proces electoral parlamentar democratic, transparent și credibil, ce va consolida suveranitatea și independența Republicii Moldova”. Și că va „monitoriza îndeaproape, alături de alți observatori internaționali acreditați, ultima săptămână a campaniei electorale și desfășurarea procesului de vot din ziua de 11 iulie”.

Discordie între contracandidați, dar și între maluri de Prut

     Mai nou, dar se pare că în contextul aceleiași tactici denigratoare a PSRM, se circumscrie atacul celor trei organizații ale magistraților din România (Asociația Magistraților din România, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului și Asociația Procurorilor din România) în adresa șefului celui de-al doilea stat românesc, Maia Sandu, pentru „gravele atentate la independența justiției, democrației și statului de drept din Republica Moldova”. Reacția vine la mai bine de o lună după ce Maia Sandu a semnat decretul de revocare a lui Vladislav Clima din funcția de președinte al Curții de Apel, pe care Dodon l-a desemnat în ultimele zile de mandat. „Nu știu dacă CSM-ul din România le-a permis acestor organizații să facă campanie electorală în Republica Moldova. Decizia de revocare din funcție a lui Vladislav Clima a fost o lună în urmă. Faptul că reacția vine acum, în preajma lui 11 iulie, e clar că este campanie electorală”, a replicat Maia Sandu. Mai punctând că „până la urmă pentru noi contează opinia oamenilor care vor să se facă justiție, nu a celor care au criticat DNA, pe Codruța Kovesi”. Le-a răspuns și Forumul Judecătorilor din România: „Justiția din Republica Moldova să soluționeze conflictul, fără a fi supusă presiunilor”. Ei, dar cum se putea să-i scape lui Dodon o astfel de ocazie de a băga discordie între cele două maluri de Prut, mai ales vizând principalul său dublu contracandidat (la prezidențiale și ca locomotivă a PAS), mai ales pe ultima sută de metri?

Argumente pentru sceptici: de ce votul pentru PAS

     Așadar, pe 11 iulie Chișinăul va fi în fața unei alegeri cruciale. Cu cât mai aproape de această zi, cu atât mai mulți adversari ai PAS le vor insufla celor care încă nu s-au decis „Eu cu cine votez?”: De ce PAS și Maia Sandu? De ce ar trebui să dețină partidul pro-prezidențial, Maia Sandu și majoritatea în Parlament, și noul guvern? Puterea deplină la nivel politic, reluarea și capturarea întregii puteri în stat, pe toate dimensiunile? De ce această concentrare de putere?

     În primul rând, pentru că Republica Moldova trebuie reconstruită. Și pentru că e nevoie de o reconstrucție totală, după epocile anterioare, care nu se poate face pe bucăți, cu guverne mozaic, de orientări diferite. Apoi, pentru că e necesară o reformă, dacă nu totală, una cardinală și costisitoare. Care va aduce avantaje pe termen mediu și lung, dar și se va solda cu mulți perdanți din cei obișnuiți cu locuri călduțe în funcții publice. Da, Chișinăul trebuie să pășească într-o epocă de clarificare strategică, de confruntare și polarizare dură. Socialiștii lui Dodon, de rușine adăpostiți acum în spatele comuniștilor lui Voronin, nu au soluții pentru această epocă. Nu au de unde obține bani pentru relansare, nu au nici capacitatea, nici voința de a proceda la reforme. I-am cunoscut pe ambii, perdanți în diferite epoci. Nici împreună nu au cum câștiga. Voronin a acceptat încă un mandat în legislativ având o miză reală în alianța cu PSRM și Dodon: recuperarea BC „Fincombank”, fondată de Voronin junior pe când tatăl său era șef de stat. Mult timp Oleg Voronin nu a dorit nici în ruptul capului să vândă „perla” familiei, așa încât BNM a decis să anuleze cele 36% din acțiuni și să emită altele noi, pe care să le poată vinde la Bursa de Valori. Lucru ce s-a întâmplat la începutul acestui an, pe 4 ianuarie 2021. De precizat acum, peste un deceniu și mai bine, că de fapt Voronin a fost cel care a cerut planul Kozak, apoi l-a respins de teamă că occidentalii îi vor bloca conturile lui Oleg Voronin. În rest, acsacalul PCRM va moțăi în fotoliul parlamentar, căci prea puțin îl vor interesa reformele pro-europene.

     De aceea miza tuturor celor care-și doresc să se elibereze de regimul Plahotniuc-Dodon-Voronin, inclusiv a scepticilor trebuie să fie votul PAS. Doar așa vom neutraliza manevrele CEC cu numărul de secții din diaspora, tentativa manipulării voturilor din regiunea separatistă nistreană. E ceea ce poate acum repara, reconstruind și relansând Republica Moldova. Este epoca alegerilor strategice majore: reforme sau stagnare, sau libertate și democrație pentru propriii cetățeni și perspective reale pentru dreptate și justiție, pentru adevăr și încredere în conducătorii aleși. După care va veni și timpul nuanțelor, al judecății celor ce și-au asumat reformele. A reconstrucției dreptei și a alternativelor post electorale. A altor partide cu relevanță și aport substanțial pe dimensiunile profesionalismului și meritocrației. A curățeniei pe spectrul unionist și pro-românesc.

     Deci și pentru sceptici, acesta e jocul strategic al momentului. Aceasta e miza și soluția.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

CUPA BĂNEASA EDIȚIA I-A

    Minifotbalul, ca şi alte sporturi de la nivel de amator, a avut de suferit din cauza pandemiei, competiţiile fiind suspendate, dar minifotbalul...

CE AU/ N-AU ÎN COMUN DRAGNEA ȘI NĂSTASE!?

Editorial de Marius Marinescu Amândoi au fost președinți ai PSD. Unul știe introducerile de la cărți, celălalt cuprinsul. Amândoi au făcut pușcărie pentru fapte presupuse a...

Se distribuie pachetele alimentare la Ploiești

    Până pe data de 1 noiembrie 2021, la Ploiești, se distribuie pachetele alimentare, program finanțat din Fondul de ajutor European destinat celor...

Fotbal / Petrolul este lider în Liga 2

    Petrolul 52 Ploiești este noul lider în Liga 2 la fotbal, după ce a învins vineri, pe teren propriu, pe Ripensia Timișoara,...

Săptămână cu accidente rutiere

A intrat cu mașina în semafor, la Câmpina     Polițiștii din cadrul Poliției municipiului Câmpina au fost sesizați despre faptul că pe Bulevardul Carol...