fbpx
22.9 C
Ploiești
joi, 9 iulie, 2020
Acasă Actualitate „De ce plătim ţări pentru a-şi muta ambasadele la Ierusalim?”

„De ce plătim ţări pentru a-şi muta ambasadele la Ierusalim?”

Un articol din The Jerusalem Post, din 1 mai a.c., estima că 200.000 de supravieţuitori în vârstă ai Holocaustului trăiesc astăzi în Israel, din care un sfert sub pragul sărăciei. Circa 50.000 de supravieţuitori din Israel duc o viaţă de slabă calitate, conform Aviv for Holocaust Survivors, o organizaţie care consiliază gratuit supravieţuitorii cu privire la drepturile lor şi-i ajută să navigheze prin procedurile birocratice.
Un articol din 24 mai a.c., din Haaretz, informa că sediul Ministerului de Externe din Ierusalim este închis, întrucât angajaţii ministerului, aflaţi în grevă, blocaseră toate intrările, împiedicând accesul oricui. Angajaţii au declarat grevă generală, închizând toate birourile ministerului şi toate misiunile lui din lume. Ei protestează împotriva diplomaţilor israelieni şi împotriva deciziei Ministerului de Finanţe de a le tăia salariile din cauza unor sancţiuni reînnoite, aminteşte jurnalistul Sherwin Pomerantz, într-un articol din Jerusalem Post.

Un raport publicat la sfârşitul lui 2018 de Institutul Naţional de Asigurări (Bituah Leumi) arată că 1.780.500 de israelieni inclusiv 466.400 familii şi 814.800 copii, aproximativ 21,2% din populaţie – trăiesc sub pragul sărăciei. Raportul e bazat pe datele Biroului Central de Statistică pentru 2017, cel mai recent an pentru care sunt disponibile date cuprinzătoare. Dacă, per total, rata sărăciei a crescut de la 18,5, cât era în 2016, proporţia familiilor sărace a scăzut de la 28,8%, în 2016, la 28,4% în 2017.
Conform unui articol de pe Ynet, din ianuarie 2019, 51% din cetăţenii vârstnici sponsorizaţi de organizaţia Latet nu şi-au permis să-şi încălzească locuinţele iarna trecută şi n-au ieşit din casă, în încercarea de a-şi menţine căldura. Un număr alarmant de mare de cetăţeni israelieni vârstnici trăiesc sub pragul sărăciei. Pe măsură ce zilele se scurtează şi temperaturile scad, vârstnicii se confruntă cu momente deosebit de dificile. Cum pensiile şi ajutoarele sociale nu acoperă nevoile de bază, cetăţenii israelieni vârstnici stau în casă iarna, înfăşuraţi în pături pe sub care poartă haine călduroase.
Şi totuşi, confruntându-ne cu asemenea lacune în privinţa serviciilor sociale (iar aici am dat doar câteva exemple), ministrul de externe Israel Katz plănuieşte să propună, în viitorul apropiat, guvernului un plan de stimulare financiară ce prevede alocarea a aproximativ 14,3 milioane de dolari pentru încurajarea altor ţări să-şi mute ambasadele la Ierusalim. Banii ar urma să fie rezervaţi pentru acoperirea cheltuielilor legate de înfiinţarea ori transferul ambasadelor sau reşedinţelor ambasadelor, de identificarea şi alocarea de terenuri adecvate în Ierusalim şi de acordarea de asistenţă suplimentară odată ce ambasada se va fi mutat, conform unui articol din Israel Hayom.
Deci, (1) lăsăm supravieţuitorii Holocaustului să trăiască în sărăcie (2) nu ne putem permite să dăm un salariu decent angajaţilor Ministerului de Externe, (3) nu avem bani pentru a-i ajuta pe vârstnici
să-şi încălzească locuinţele iarna şi (4) permitem ca aproape un sfert din populaţie să trăiască în sărăcie. Însă avem 14 milioane de dolari, pentru a ajuta guvernele străine să-şi mute ambasadele la Ierusalim. Pe bune? Este acesta un guvern responsabil? Sau trăim în satul imaginar Chelm, care era populat de proşti, conform snoavelor est-europene?
Conform definiţiei din dicţionar, Israelul ar trebui să fie nebun să accepte să suporte acest cost. Nebunia este definită drept demenţă, nerozie extremă şi/sau iraţionalitate. Să cheltuieşti atât de mulţi bani, în condiţiile în care există atât de multe nevoi sociale presante, pentru care guvernul pretinde că nu are fondurile necesare, este, în lipsa unui termen mai bun, pur şi simplu nebunie. Să sperăm că cineva din guvern care posedă un creier va spune NU!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

Șantier ANL abandonat, la Boldești-Scăeni

În iunie 2018, reprezentanți ai Agenției Naționale a Locuinței (ANL), ai județului și orașului Boldești Scăeni și-au făcut o fotografie de colecție odată cu...

Un volum juridic ce n-ar trebui să lipsească de la primării

A ieșit de sub tipar, chiar în anul scrutinului electoral, cartea semnată de conf. univ. dr. Mihai Apostolache, „Legea pentru alegerea autorităților administrației publice...

Prahova, trezește-te!

Consecință: numărul îmbolnăvirilor a ajuns la 614 și cel al deceselor-să le spunem grăbite de coronavirus-la 30! În 60 de zile de stare de...

Prahova în șantier

Spuneam că, poate și pentru faptul că 2020 este an electoral, în Prahova s-au deschis foarte multe investiții finanțate din fonduri europene, guvernamentale, județene...

România a pierdut locul I la credință

În 2019, românii se declarau cei mai religioși europeni. Un studiu din acest an, realizat de Pew Research Centre, arată însă că maltezii sunt pe...

Le-o crăpa primarilor din ultimii 20-25 de ani obrazul de rușine?

Parcul Memorial „Constantin Stere”, de la Bucov, are o suprafață de 135.334 mp care arată ca un hățiș mizerabil. Vorbim de ceea ce era,...