Să-i luăm pe rând!
Pe fiecare dintre candidații cu șanse la Primăria Ploiești și la Consiliul Județean și să le punctăm câteva motive pentru care merită sau nu merită să fie aleși.
Evident, este doar părerea mea. Cine n-o agreează, să-i fie de bine! Luați, cântăriți și votați, cum vă spune conștiința.
Să începem cu:
ANDREI VOLOSEVICI
Plusurile: se bate pentru ideile lui, este asumat, știe administrație, umblă noaptea pe străzile orașului, este greu de aliniat cu forța într-o organizație formală, așa cum este un partid, a demonstrat în primul lui mandat că poate face lucruri.
Minusurile: este conflictual, cu apucături de mic dictator, este prea emoțional și, de aici, comportamentul de răzvrătit, ține supărarea, pleacă urechea.
BOGDAN NICA
Plusuri: are calități manageriale dovedite, bun negociator, limbaj civilizat, om de echipă, are măsura vorbelor, nu uită cine l-a ajutat, transmite impresia unui om stabil, mai mult rațional decât emoțional.
Minusuri: nu are carismă, prea puțin dinamic, nu a prins ritmul campaniei, impresia de om închis/ascuns.
SIMOMA DOLNICEANU
Plusuri: atitudine asumată, știe administrație, transmite impresia de om cu bune intenții, în cazul ei partea emoțională pronunțată reprezintă un avantaj, are entuziasmul și idealismul începătorului.
Minusuri: nu are experiența jocurilor mari, pare ușor de destabilizat, nu are experiență în privat.
MIHAI POLIȚIANU
Plusuri: curaj în discurs, atitudine de om modest, disponibilitate la efort, idei clar exprimate.
Minusuri: axat preponderent pe atacuri la adversari și mai puțin pe proiecte, pare mai curajos în scris decât în dezbaterile față în față, transmite senzația omului mai bun la execuție, decât la decizie.
CRISTINA TOMA COCHINESCU
Plusuri: activitate de vo-luntariat, bază intelectuală solidă, empatică, asumată, pragmatică și, totuși, extrem de sensibilă la oamenii din jur.
Minusuri: mult prea emoțională, de aici și ușurința de a fi destabilizată, (aparent) ușor de manipulat în numele unor principii în care crede, pusee de entuziasm alternate cu resemnări zgomotoase.
Hai acum și la județ!
Măcar primii doi. Că, oricum, între ei se dă bătălia.
VIRGILIU NANU
Plusuri: om care știe administrație, vine cu bagaj consistent de apreciere profesională de la locul de muncă, atitudine care inspiră respect, bun-simț și modestie, pare că știe ce vorbește, atunci când o face, are măsura vorbelor.
Minusuri: prea rezervat, mai puțin dinamic, seriozitatea poate fi confundată cu timorarea, comunicarea suferă din cauza lipsei de dezinvoltură.
IULIAN DUMITRESCU
Plusuri: stăpânirea emoțiilor, transmite, acolo unde vrea, încredere și bun simț, știe jocul la nivel mare, capacitate crescută de risc, și-a revenit imediat din șocul din precampanie și “o joacă”.
Minusuri: din cauza atitudinii rezervate, poate fi mai repede considerat arogant și om de culise (păpușar) decât lider, nu agreează munca de teren, comportamentul specific managerilor de multinațională și mai puțin de administrație.
Cam ăștia sunt! Așa-i văd eu. Și sincer vă spun că nici decizia mea n-o să fie ușoară. Asta pentru că a fost o campanie a naibii de…interesantă. Cu bune, cu rele, cu spurcăciuni și pupături, dar mai ales, a fost o campanie curajoasă.
I-am văzut pe toți, în toată splendoarea lor.
Am și râs, și am și plâns…Pe scurt, știu că mie mi-a plăcut.
Și mai știu și că genul ăsta de abordare atrage mai multă antipatie decât mulțumirea pentru o altă perspectivă, pe care, de multe ori, nu vrem să o acceptăm pentru că, de regulă, lucrurile mai puțin bune sunt cele care ne domină reacțiile emoționale și nu tocmai plăcut, dar am convingerea că o astfel de atitudine poate fi privită și ca un exercițiu de sinceritate și bună credință. Iar dacă sinceritatea te supără, n-ai decât. Eu, pe unul care nu e capabil să accepte și altă perspectivă, fie ea și mai puțin confortabilă, n-am să-l votez.
Așa că, supărați sau nu, ne vedem la vot!
Editorial de Marius Marinescu
