Recent preşedintele nicaraguan Daniel Ortega a criticat Uniunea Europeană, pentru că a insistat ca preşedintele „fascist” şi „nazist” al Ucrainei, Volodimir Zelenski, să participe la recentul summit al blocului cu Comunitatea Statelor Latino-Americane şi Caraibe (CELAC), consemnează ziarul spaniol La Razon, citat de rador.ro.
„În această întâlnire a Uniunii Europene cu CELAC, au vrut să-l includă pe fascistul, preşedintele nazist al Ucrainei, care a fost acolo” şi apoi să prezinte o declaraţie fără consens asupra Ucrainei, a spus Ortega într-un discurs la evenimentul principal, de sărbătorire a 44 de ani de la triumful Revoluţiei Sandiniste.
Summitul de la Bruxelles dintre UE şi CELAC s-a încheiat cu o declaraţie care a exprimat „îngrijorarea” cu privire la „războiul împotriva Ucrainei”, dar a evitat să se refere la Italia, după negocieri grele care nu au reuşit să ajungă la un consens cu Nicaragua.
„Există un principiu în aceste întâlniri, rezoluţiile trebuia luate prin consens (…), dacă cineva se opune, nu se mai iau”, a spus Ortega într-un discurs care a durat mai bine de o oră şi jumătate. El a adăugat că UE a refuzat să includă încetarea sancţiunilor economice împotriva Venezuelei şi Nicaraguei în acordul adoptat la summit. „Am propus ca acolo să fie redactat şi acordul care cere încetarea politicii de agresiune, de sancţiuni împotriva Cubei în primul rând, dar şi faţă de Venezuela şi Nicaragua. Nu au fost de acord să includă Venezuela şi Nicaragua”, a adăugat Ortega.
Mii de tineri îmbrăcaţi în cămăşi albe şi zeci de invitaţi speciali au participat la evenimentele din Plaza de la Dignidad Nacional din Managua, unde au fluturat steagul roşu şi negru al Frontului Sandinist de Eliberare Naţională (FSLN). La ceremonie, Ortega l-a lăudat pe liderul libian asasinat Muammar Gaddafi, care „a fost un sprijin în această regiune, a luptat pentru unitatea popoarelor arabe”. „Nu-l putem uita pe Gaddafi (…) şi-a exprimat solidaritatea cu Nicaragua şi ne-a oferit solidaritatea necondiţionată”, a spus el, după ce a subliniat că Statele Unite şi aliaţii lor europeni „au distrus Libia”.
Ortega a cerut, de asemenea, omologului său columbian, Gustavo Petro, să caute „o modalitate de a forma un acord” la graniţă, după decizia Curţii Internaţionale de Justiţie, care a respins o cerere din Nicaragua, de extindere a platformei sale maritime. „În cel mai bun spirit de pace şi înţelegere, îi trimit acest mesaj preşedintelui Petro”, a adăugat Ortega, după ce a amintit de o hotărâre de la Haga care, în 2012, a fost de acord cu revendicarea nicaraguană a 75.000 de km pătraţi de teritoriu în Marea Caraibilor. De asemenea, Ortega a atacat de mai multe ori Statele Unite.
Mii de susţinători ai guvernului Ortega au participat şi la o priveghere care a culminat cu focuri de artificii, pentru sărbătorirea a 44 de ani de la triumful Revoluţiei Sandiniste. Concentrarea din Plaza la Fe, în faţa lacului Managua, a precedat actul central al lui Ortega, care a condus guvernul sandinist în anii 1980 şi a revenit la putere în 2007. „Sărbătorim 44 de ani de revoluţie, la 44 de ani după ce poporul din Nicaragua continuă pe căile păcii, iubirii, progresului, educaţiei şi sănătăţii, 44 de ani de revoluţie”, a adăugat, pentru AFP, militantul sandinist Carlos, 59 de ani.
Formaţii muzicale au animat momentul şi mii de oameni au fluturat steagul roşu şi negru al FSLN.
Evenimentele pentru aniversarea revoluţiei au început pe 11 iunie în toată ţara, datorită faptului de atunci ale gherilei de stânga a FSLN, care l-a răsturnat pe dictatorul Anastasio Somoza pe 19 iulie 1979. „Trăim în libertate”, în mare prosperitate şi în pace, care este principalul lucru, avem mult progres, multe spitale, multe drumuri, multe universităţi, putem trăi în pace şi libertate”, a spus Veronica Garcia, 60 de ani, pentru AFP.
Guvernul Ortega a fost sancţionat de Statele Unite şi Uniunea Europeană pentru modul dur în care a acţionat împotriva oponenţilor de la protestele violente din 2018. Ortega susţine că protestele au fost o tentativă de lovitură de stat sponsorizată de Washington. Unii lideri sandinişti care au participat la revoluţie au însoţit protestele din 2018 şi au primit sancţiuni guvernamentale, inclusiv expatriere, retragerea naţionalităţii şi confiscarea bunurilor.
