fbpx
22.9 C
Ploiești
joi, 9 iulie, 2020
Acasă Mozaic Inedit "D'ale Ploiestilor"

“D’ale Ploiestilor”

Ploieştii… născut după o lungă gestaţie (semne ale începuturilor sunt încă din perioadele epocii de piatră), la 150 de ani după ce Europa încheiase cu evul mediu (borna fiind căderea Constantinopolelui la 1453), dintr-o viziune a potenţialului militar şi economic pe care domnitorul Mihai Viteazul a avut-o asupra acestei localităţi, în detrimentul unor mai cunoscute târguri precum Târgşor şi Gherghiţa.
Şi ce destin! De la firavele începuturi în care domnitorul Mihai Viteazul trimitea epistole către capete încoronate ale Europei, precizând locul de unde o face, „curţile noastre domneşti” de la Ploeşti, la interesul marilor puteri din secolul XX de a-l avea fie economic fie distrus.
Ploieştii au identitate. Ploieştenii au identitate. Ploieştii sfârşitului de secol XIX şi început de secol XX pot fi model de multiculturalism şi toleranţă ale vremurilor de azi. În acea perioadă în Ploieşti trăiau importante comunităţi de bulgari, greci, evrei, arnauţi (albanezi), sudiţi (interesantă categorie de cetăţeni care merită o tratare separată). Identitatea Ploieştilor poate fi desfăcută precum petalele unui trandafir sau dacă este să respect caracterul nostru băşcălios, ca pe foile unei cepe urlând de fiecare foaie că ne ustură ochii dar nerenunţând datorită caracterului nostru băgăreţ şi iscoditor.
Şi primul loc unde mă duce gândul ca origine a identităţii ploieştene, este mahalaua. Mahalaua ploieşteană…
Coagulată în jurul unei biserici, creindu-şi propria apartenenţă (nu de puţine ori am auzit „eu sunt din Sf.Vasile, eu din Sf.Anton“) sau determinată de locuitorii săi („eu sunt din Piaţa Sârbească”- sârbi=bulgari în acceptul localnicilor).Mahalaua avea de toate: biserică cu cimitir (până pe la 1884), crâşme, mici meseriaşi, lăutari, pieţe. Şi nu se amestecau! Era o adevărată aventură să te rătăceşti într-o altă mahala riscând să fi luat la întrebări de baştinaşii locului cărora nu le plăceau „veneticii”. Ploieştii şi-au creat renumele de oraşul lui „Ce bei ?”, de replica răspândită deja în tot regatul „N-o întoarce ca la Ploieşti”, adevarate etichete identitare. Primul local cosmopolit frecventat de politicieni şi oameni de cultură ai vremii deopotriva, a fost, cu mult înaintea restaurantului Capşa de pe Podul Mogoşoaiei (azi Calea Victoriei din Bucureşti), restaurantul lui Constantin Dobrogeanu Gherea de la Gara de Sud, ploieşteanul rus evadat din Gulagul ţarist, Siberia, şi înfiat de către urbea noastră la sfârşitul secolului XIX. Şi unde a fost prima manifestare socialistă? Falansterul de la Boldeşti Scăieni înfiinţat de Theodor Diamant, discipol al lui Charles Fourier, iniţiator al acestei forme de manifestare sociale (1835).
Şi prima Republică de la 1870 ?
Şi închei mica mea dizertaţie despre identitatea Ploieştilor cu întrebarea „Ştiţi câte statui ale libertătii sunt în lume? Vă răspund eu. Trei: Paris, New York şi Ploieşti! Interesantă povestea acestei statui ca de altfel toate poveştile din acest oraş.
Va urma

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

Șantier ANL abandonat, la Boldești-Scăeni

În iunie 2018, reprezentanți ai Agenției Naționale a Locuinței (ANL), ai județului și orașului Boldești Scăeni și-au făcut o fotografie de colecție odată cu...

Un volum juridic ce n-ar trebui să lipsească de la primării

A ieșit de sub tipar, chiar în anul scrutinului electoral, cartea semnată de conf. univ. dr. Mihai Apostolache, „Legea pentru alegerea autorităților administrației publice...

Prahova, trezește-te!

Consecință: numărul îmbolnăvirilor a ajuns la 614 și cel al deceselor-să le spunem grăbite de coronavirus-la 30! În 60 de zile de stare de...

Prahova în șantier

Spuneam că, poate și pentru faptul că 2020 este an electoral, în Prahova s-au deschis foarte multe investiții finanțate din fonduri europene, guvernamentale, județene...

România a pierdut locul I la credință

În 2019, românii se declarau cei mai religioși europeni. Un studiu din acest an, realizat de Pew Research Centre, arată însă că maltezii sunt pe...

Le-o crăpa primarilor din ultimii 20-25 de ani obrazul de rușine?

Parcul Memorial „Constantin Stere”, de la Bucov, are o suprafață de 135.334 mp care arată ca un hățiș mizerabil. Vorbim de ceea ce era,...