fbpx
16.5 C
Ploiești
vineri, 18 septembrie, 2020
Acasă Mozaic Inedit D'ale Ploiestilor! Gara de Sud

D’ale Ploiestilor! Gara de Sud

Gara de Sud din Ploiești … La peronul 1 o placă de marmură “Aici a locuit și a lucrat C. Dobrogeanu Gherea 1855-1920 militant de seamă al mișcării socialiste din România, sociolog și critic literar” .
O informație seacă departe de ce a însemnat personalitatea lui Constantin Dobrogeanu Gherea pentru identitatea Ploieștilor. A fost un brand în toată puterea cuvântului.
În orașul lui “ce bei”, cu peste 200 de crâșme, avea un restaurant fără concurență, în chiar incinta gării, căutat de mari personalități politice ale țării (începând chiar cu regele Carol I ) dar și cu o clientelă din lumea scrisului, demnă de invidiat : Caragiale, Vlahută, Bacalbașa, Păstorel Teodoreanu, Tudor Arghezi, Gala Galaction, George Ranetti, Paul Zarifopol, Adrian Maniu și încă mulți alții.
Nu știu dacă ar trebui să vedem o concurență între restaurantul lui Gherea și Casa Capșa din București. Ca o părere personală aș spune că restaurantul Gherea a fost un precursor a ceea ce va fi în perioada interbelică Casa Capșa. Și asta pentru că, până la primul război mondial (1914-1918), la Capșa era interzisă boema literară. Aici, frații Capșa, încă de la început (în toate fazele de evoluție, de la cofetărie(1868), la cafenea(1891) și restaurant), n-au acceptat decât protipendada, politicienii, ziariștii, boierii (câți or mai fi fost pe atunci) .
Dar să pătrundem “in medias res”.
Mihail Nichitici Kass sau Solomon Katz, nimeni altul decât Constantin Dobrogeanu Gherea, s-a născut în Imperiul Rus în 1855 la Slavianca-Ekaterinoslav. Ar fi urmat ceva cursuri la Harkov, pe care le-a abandonat pentru a se dedica meseriei de fierar și a cocheta cu mișcarile socialiste din Rusia. Și viața lui continuă ca într-un adevărat scenariu de film! Fuge de autorități, la vârsta de 20 de ani, în România. La Iași, fără niciun ban, se apucă să lucreze la pavarea străzilor, iar mai apoi calfă la un potcovar. Pleacă în Elveția (cu ajutor de la socialiștii din Rusia) pentru a intra în legătură cu emigrația rusă și cu orientările socialiste. O perioadă iar lucrează ca fierar în Elveția.
Se reîntoarce în România, înainte de Războiul de Independență, pentru organizarea contrabandei cu cărți subversive peste Prut. Este salahor, fierar și chiar arămar în București și Ploiești. Dar poliția rusă (Ohrana) îl găsește într-un mod senzațional! Este chemat în gara rusă din Galați, printr-o telegramă dată de către o soră de caritate pe care o cunoștea de la Crucea Roșie. Însă “sora de caritate” nu era alta decât poliția rusă, care-l saltă de pe teritoriul românesc și-l trece în Imperiul Rus, “plimbându-l” de la Odessa, Kursk, Orel până la Moscova și mai apoi la Petersburg, cazându-l corespunzător în diverse închisori.
În Petersburg este închis în “Bastilia” rusă, fortăreața Petropavlovsk (Sf. Petru și Pavel), construită de țarul Petru I. După un an reușește să scape fugind prin Arhangelsk (oraș situat la peste 700 km N-V de Petersburg, la vărsarea fluviului Dvina în Marea Albă și fostă principală poartă maritimă a Imperiului Rus până la construirea Petersburgului).
Ajunge în România trecând mai întâi prin Norvegia, Londra, Paris și Viena. De la București pleacă spre Ploiești, unde, se pare, își avea domiciliul stabil.
De acum începe aventura ploieșteană. În 1882 ia în concesiune restaurantul Gării de Sud pe care-l amenajează cu banii primiți de la un inginer, Harboschi. Și bună investiție a făcut! Gherea, ajutat și de un prieten pe nume Zamfir Arbore, a fost bucătar, ospătar și mai avea timp să și scrie. Atmosfera restaurantului si forfota gării o descrie sintetic Gherea într-o scrisoare către ginerele său Paul Zarifopol:
“Un restaurant într-o gară e prin sine una din cele mai grele afaceri ce se poate închipui. Zgomotul de la gară, fluierul maşinilor, dangătul clopotelor, fuga cu care intră şi trec pasagerii prin restaurant, necesitatea de a servi în zece minute o mulţime de oameni, a încasa parale, nervozitatea, graba şi frica pasagerilor de a nu pierde trenul, toate acestea creează o atmosferă de adevărată nebunie..”
Unii apreciau mâncarea (Hasdeu spunea “E mai presus de orice critică“). În privința “managementului” aș cita dintr-o scrisoare pe care Titu Maiorescu o adresa lui Brătescu-Voinești: “La Ploiești n-ai trebuință să te cobori din wagon…: a introdus Gherea inovația că vine un băiețel (pe șapcă stă scris cu litere roșii <<restaurant>>) pe dinafara vagoanelor cu un coș curat plin de excelente sandvichuri cu șuncă și <<petits pates>> , îți aduce la comandă și un pahar de bere. Pentru astea e mai bun Gherea decât pentru literatură”.
Deși îl “ințeapă” pe Gherea, Maiorescu a susținut împământenirea lui și nu de puține ori avea cu el conversații “într-o formă de delicatețe excesivă”.
Cănd moare, în 1920, Gherea era un om cu o înțelegere diminuată pentru comunismul rus. Atmosfera tolerantă față de el a burgheziei romăne, socialismul, asa cum îl înțelegea Gherea, departe de extremismul de stânga, a făcut să fie pus la index de partidul bolsevic rus. De altfel fratele său (care participa în 1921 la inființarea Partidului Comunist din România), avea să fie executat de către poliția bolsevică rusă.
Astfel, până va trece în lumea umbrelor, Gherea, va fi cunoscut drept “birtaș intelectual” (Calinescu) .
Dar mai multe despre atmosfera intelectuală și gastronomică din restaurantul Gării de Sud în numărul următor.
“in medias res”(lat.) = in miezul lucrurilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

PDM, între un trecut fraudulos și negru și un viitor întunecat

Ultimii doi deputați au evadat din tabăra democraților pe 14 august, PDM rămânând astfel cu 11 deputați din 29 la început de mandat. Noii...

Povestea centurii ocolitoare de la Vălenii de Munte

Autoritățile locale din Vălenii de Munte vorbesc din nou despre centura ocolitoare a orașului. Subiectul este unul vechi și a avut, cel puțin deocamdată,...

S-a înființat Poliția Școlară

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a semnat ordinul de înființare, în cadrul Poliției Române, a Direcției pentru siguranță școlară. Noua structură, denumită Poliția Siguranța...

Cum va folosi CJ Prahova excedentul financiar în sumă de 88 milioane de lei

Consiliul Județean Prahova a rectificat din nou bugetul propriu al județului pe anul 2020 prin suplimentarea veniturilor și cheltuielilor totale cu suma de 9.707,36...

Imperiul Rus, România, Ploieștii (II)

Armatele țariste ocupă România La începutul primăverii anului 1878, sistemul național de informații era în posesia unor date certe că părți sau întreg teritoriul României...

Pentru traseism politic, 5 primari și-au pierdut mandatul, dar 2 + 1 viceprimar au rămas în funcție!

Prefectul județului Prahova, Cristian Ionescu, a emis mai multe ordine de încetare a mandatelor înainte de termen pentru cinci primari și mai mulți aleși...