-5 C
Ploiești
luni, 10 februarie, 2025
spot_img
AcasăActualitateCum se vede din exterior situația din Prahova în a 9-a lună...

Cum se vede din exterior situația din Prahova în a 9-a lună de pandemie. Nu prea… bine, am zice!

Pandemia Covid-19 a luat-o razna. Sau e un pic scăpată de sub control, presupunând că vreo autoritate din lume sau din România ar putea ține sub control un virus atât de contagios. Referindu-ne strict la țara noastră, admitem că totuși este o lipsă de comunicare sau transparență la nivelul diverselor instituții. Aparent, dacă e să ne luăm după aparițiile publice, s-ar zice că autoritățile centrale sanitare și administrative sunt foarte stăpâne pe întreaga situație. Dar cum uneori „diavolul stă ascuns în detalii”, la nivel practic, lucrurile nu sunt atât de clare precum s-ar pretinde. Iar noi am identificat cel puțin trei puncte nevralgice, la nivelul județului: Direcția de Sănătate Publică, Spitalul Județean de Urgență Ploiești (cel mai afectat din tot județul, ca adresabilitate) și Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Prahova, condus de prefectul județului. Plus, o parte dintre locuitori! Fiindcă, ei da, înainte de a trece la orice altă prezentare, trebuie să apreciem totuși că există un mare număr de români care au refuzat, voit sau din inconștiență, restricțiile și normele impuse de pandemie.

Până luni, 16 noiembrie, Prahova avea 15.026 cazuri de îmbolnăviri Covid-19 (272 în ultimele 24 de ore), ajungându-se la o incidență de 4,33 infectări la mia de locuitori în ultimele 14 zile. Ne plasăm așadar pe un nedorit loc 5 la nivel național, ca număr de îmbolnăvire de la începutul pandemiei și până astăzi, după București (50.986 de cazuri și o rată de infectare de 5,6), Cluj (15. 848; 7,37), Iași (15.197; 3,14) și Timiș (15.150; 6,85). Cea mai mare incidență a îmbolnăvirilor la mia de locuitori se înregistează în Sibiu-8,83, Cluj-7,37, Timiș-6,85, Ilfov-6,83, Brașov-6,21 și Alba-6,21. În întreaga lume, numărul de îmbolnăviri a crescut la aproape 55 de milioane, iar cel al deceselor, la 1,32 milioane.

COMUNICARE DEFICITARĂ LA NIVELUL JUDEȚULUI PRAHOVA

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Prahova a adoptat, luni, Hotărârea nr.78 privind aprobarea unor noi măsuri pentru combaterea răspândirii infecției cu noul coronavirus. Măsurile, se spune în informația publicată de Prefectura Prahova, vin în completarea celor adoptate prin hotărârile 74 și 75, aprobate pe 7 și 9 noiembrie 2020. Modul în care Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Prahova, ISU sau Prefectura Prahova, plus DSP înțeleg să comunice situația infectărilor cu Sars-Cov-2 este deficitar. Adică prahoveanul sau cetățeanul este invitat să facă de unul singur compilații între cele 3 hotărâri pentru a afla rata de infectare din localitatea în care domiciliază, deși el nu are habar cum evoluează situația și care este intervalul acela de 14 zile care ar putea scoate sau introduce o anumită așezare în anumite scenarii de lucru. Pe de altă parte, în Prahova nu avem publicat numărul de imbolnăviri cumulate sau active la nivel de fiecare oraș sau comună. Nu știm dacă aceasta este o dispoziție națională-proastă decizie!- sau totul ține de județ, vezi, Doamne, să nu intre oamenii în panică. Total fals! Mai degrabă te panichezi când ești ținut în… ceață! Deci și noi astăzi, în dorința de a vă informa, facem compilații sau presupuneri, în lipsa unor date clarificatoare. Așadar, 51 de localități din Prahova au depășit incidența de 3 îmbolnăviri la mia de locuitori:
-H 74: Gornet-Cricov (3,67), Blejoi (3,30), Păulești (3,29), Tinosu (3,40), Puchenii Mari (3,02), Bușteni (3,35), Florești (3,16), Brebu (3,10), Sălciile (3,17), Ploiești (3,10), Cornu (3,09), Talea (3,01);
-H 75: Poiana Câmpina (4,61), Câmpina (4,58), Urlați (4,26), Băicoi (4,11), Brazi (4,03), Telega (3,98), Plopu (3,68), Măgurele (3,46), Cocorăștii Colț (3,42), Bărcănești (3,20), Lipănești (3,20), Ciorani (3,20), Provița de Jos (3,14), Teișani (3,06), Bucov (3,03);
H 78: Gornet (6,09), Sinaia (5,60), Bănești (5,47), Provița de Sus (5,19), Adunați (5,06), Târgșoru Vechi (4,53), Chiojdeanca (4,50), Predeal Sărari (4,48), Boldești-Scăeni (4,45), Secăria (4,16), Gorgota (4,11), Vălenii de Munte (3,92), Aluniș (3,69), Azuga (3,40), Apostolache (3,39), Cocorăștii Mislii (3,33), Berceni (3,29), Valea Doftanei (3,27), Urlați (3,24), Poienarii Burchii (3,24), Râfov (3,24), Măneciu (3,20), Albești-Paleologu (3,12), Boldești-Grădiștea (3,10) și Mănești (3,06).
La o primă citire, observăm că, după această evidență, Ploieștiul a rămas la rata de infectare de 3,1; în realitate, ea s-a dublat.

DE CE NU ȘTIM CÂTE TESTE COVID S-AU REALIZAT ȘI ÎN CLINICILE PRIVATE?

Pe de altă parte, noi nu știm niciodată câte teste s-au efectuat în județ. Bine, Direcția de Sănătate e posibil să cunoască acest lucru, dar publicul larg nu este informat despre acest aspect. În ultimul comunicat de pe paginile Prefecturii Prahova și ISU se spune: „numărul de teste realizat în județ, de la începutul epidemiei și până în prezent, este de 37.904”. Apoi vine completarea:„nu sunt incluse în acest număr testele efectuate la cerere de către persoanele fizice și juridice”. Ca o primă concluzie: în aceste circumstanțe, este foarte clar că numărul de infectări, raportat la teste efectuate, este o cifră complet denaturată!

MĂSURI NOI LA PLOIEȘTI

Pe 15 noiembrie, la aproximativ o săptămână de la intrarea orașului Ploiești în scenariul roșu, primarul Andrei Volosevici a anunțat că rata de infectare la 1.000 de locuitori (cazuri cumulate în ultimele 14 zile) s-a dublat, crescând de la 3,1, la 6,14. În consecință, acesta a avut o ședință telefonică imediată cu președintele Consiliului Județean Prahova, Iulian Dumitrescu, și cu prefectul județului, Cristian Ionescu, pentru a se hotărî căile de urmat. Iar acestea au ținut sau țin de:
-intensificarea, din partea Inspectoratului Județean de Poliție Prahova, a acțiunilor de monitorizare a modului în care se aplică măsurile de protecție împotriva răspândirii Covid 19 în supermarketurile din Ploiești;
-obligativitatea reprezentanților S.C. Transport Călători „Express” de a distribui măşti de protecție în mijloacele de transport în comun cetățenilor care nu dispun de acestea;
-verificarea respectării măsurii de distanțare fizică a călătorilor în autobuze, troleibuze sau tramvaie, atribuție care pică în sarcina controlării operatorului de transport public;
-intensificarea de către Poliția Locală a acțiunilor de control în piețe, cu privire la respectarea măsurilor de siguranță la nivelul activităților comerciale de profil.

UN SISTEM SANITAR VICIAT DE ATÂTEA REFORME

Trebuie să mai recunoaștem că abia acum observăm cât de prost este organizat este sistemul sanitar, grație reformelor repetate din ultimii 30 de ani: spitalele aparțin de primării, consilii județene, ministere (care numesc și echipele manageriale), finanțarea este împărțită pe din trei ( autoritate publică/județeană, programe naționale M. Sănătății și Casa Națională de Sănătate), iar medicii lucrează după protocoale stabilitate de Ministerul Sănătății. Și fix pesemne din această cauză sistemul ne scapă printre degete. În mod normal, dacă M. Sănătății deține controlul în pandemie sub aspect medical, iar Guvernul administrativ, în județe ar trebui să vedem câteva instituții complet implicate sau lideri ai gestionării situației: Direcția de Sănătate Publică, Prefectura Prahova, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (coordonat de prefect, dar din care fac parte, ca poziție secundă, președintele CJ și șeful ISU), Consiliul Județean Prahova, primăriile și spitalele. DSP, la nivelul județului, este cea mai invizibilă instituție când, în realitate, ea ar trebui să fie în fruntea tuturor informațiilor publice. Nu zicem că stă degeaba, Doamne, ferește! Dar ca transparență a informației este spre zero.

S-AR PUTEA MAI MULTĂ TRANSPARENȚĂ ȘI EMPATIE LA SJU?

La fel se întâmplă cu spitalele. Sunt foarte închistate. Ele refuză, constant, să comunice cu publicul. Și azi ne referim la Spitalul Județean de Urgență Ploiești, unitatea pe care, să recunoaștem, a picat cam tot greul Covid. Mă rog, nu musai a Covid, cât a problemelor generate de pandemie. Nu spunem că nu s-ar face eforturi mari aici; dimpotrivă. Dar este o mare lipsă de comunicare. De exemplu, ce i-ar costa să facă public protocolul Covid și non-Covid, care este circuitul din UPU, izolator și secție și cât durează acesta? Pe urmă, poate extenuați de atâta efort, alții plictisiți ca și în ne-pandemie, câțiva sau mai mulți, nu știm, manifestă o oarecare lipsă de empatie, comunicând prost cu bolnavii. Auzim de cazuri în care oamenii stau acolo o zi sau două fără să li se ofere o informație sau un medicament pentru afecțiunea preexistentă. Și poate de aceea mulți fug de această unitate ca… știți dvs. cine de tămâie!

STAREA SPITALELOR SUB ASPECTUL AUTORIZAȚIILOR DE SECURITATE LA INCENDII

În toată țara, deci și Prahova, după tragedia din Piatra Neamț, s-au cerut verificări în toate spitalele sub aspectul îndeplinirii normelor PSI, a celor specifice domeniului și a stării rețelelor electrice din fiecare unitate. În Prahova funcționează 26 de unități sanitare de stat și private cu paturi, cu 132 de clădiri. În urma verificărilor s-a constatat că 14 clădiri sunt autorizate, 4 sunt autorizate parțial, 4 funcționează fără autorizație de securitate la incendiu, 2 dețin aviz de securitate, iar alte 108 nu fac obiectul autorizării privind securitatea la incendiu.
În privința spitalelor, situația la acest moment este următoarea:
-clădiri autorizate: Spital Județean Ploiești- clădire administrativă și UPU, Spital Orășenesc Vălenii de Munte- Fizioterapie, Câmpina-Ambulatoriu Integrat, Mizil-clădire spital, Spitalul de Psihiatrie Voila (spital) și pavilionul 18, Spital CF Ploiesti-corp B, SC Spital Lotus SRL, SC Spital AS Medica SRL-clădiri C1, C2 și C3, SC Dentirad Hospital, SC Centrul Medical Mediurg-Spital Sf. Anton;
-clădiri autorizate parțial privind securitatea la incendiu: Spitalul de Obstetrica și Ginecologie Ploiești (corp D, etaj II corp B), Spitalul Orășenesc Vălenii de Munte-Pavilion Central, Spitalul privat Sanconfind Poiana Câmpina(S+P+1E), Spitalul Orășenesc Sinaia-CPU;
-clădiri ce funcționează fără autorizație de securitate la incendiu: Spitalul Județean Ploiești-clădire Spital 2.Spital Județean-Secția Oftalmogie și Secția Boli Infecțioase, Spitalul privat clădire Patrik Medical Center Băicoi;
-clădiri care funcționează fără autorizație de securitate la incendiu, dar dețin aviz de securitate la incendiu: Spitalul Pneumoftiziologie Florești- Pavilion F, Spitalul privat- clădire Darius Medical Center Plopeni.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole recente