Bărbaţii din Ucraina mai încearcă să evite frontul trecând ilegal frontiera, cu riscul vieţii, ei recurg din ce în ce mai mult la alte canale. Presiunea asupra ucrainienilor cu vârsta de combatant creşte, deoarece este în dezbatere un controversat proiect de lege destinat a mobiliza mai multe persoane pentru front. Un reportaj marca La Monde.
Coada de maşini încetineşte când se ajunge la punctul de control. Poliţiştii de frontieră ucraineni înarmaţi verifică documentele şi inspectează vehiculele. Dezertorii sunt vânaţi. Un şofer de autobuz devine nerăbdător: „Vă rog să vă grăbiţi, pasagerii mei întârzie şi vor pierde avionul!”. Deschide grăbit portbagajul. Fiecare colţ este examinat. Nimic suspect, autobuzul reporneşte şi trece de punctul de frontieră Palanca-Mayaki-Udobne, îndreptându-se spre Moldova.
După invazia rusă din februarie 2022 şi interdicţia de a părăsi teritoriul ce vizează bărbaţii cu vârste între 18 şi 60 de ani, ucrainenii au încercat în fiecare zi să treacă ilegal frontiera, pentru a scăpa de mobilizare. „”La început, aveam 80 până la 90 de cazuri pe zi. Astăzi sunt aproximativ douăzeci şi cinci pe zi”, ne spune Andrii Demcenko, purtătorul de cuvânt al poliţiştilor de frontieră din Ucraina. Nu există cifre care să arate câte încercări au avut succes.
De-a lungul lunilor, consolidarea securităţii şi a patrulelor de frontieră i-a descurajat pe mulţi să mai încerce să plece. Dar presiunea asupra bărbaţilor cu vârsta de luptă a crescut şi mai mult de când un proiect de lege controversat prevede mobilizarea în masă pentru a înlocui militarii – epuizaţi, răniţi sau morţi – care ţin frontul de doi ani.
Cutii metalice sub vehicule
Graniţa de vest a ţării este un punct de observaţie privilegiat pentru a remarca tentativele acestor ucraineni gata să facă orice pentru a nu fi înrolaţi. Unele stratageme au lăsat amintiri amuzante, precum cea în care un bărbat deghizat în femeie a fost descoperit după lăsarea întunericului, într-un autobuz. Bărbatul purta o perucă cu păr lung, o eşarfă şi ochelari de soare, dar barba era încă vizibilă.
Alte încercări de dezertare devin însă tragice. Mulţi bărbaţi se aventurează noaptea prin pădure sau traversează râul Tisa, care străbate România; alţii se ascund în camioane de marfă, în compartimentele pentru bagaje sau chiar în cutii metalice sudate sub vehicule. „Stau aşa ore întregi fără aerisire, riscându-şi viaţa”, notează Anastasia Gaievska, ofiţer de presă pentru cele cinci puncte de frontieră dintre Ucraina şi Moldova. Din februarie 2022, 24 de ucraineni au murit încercând să părăsească ţara ilegal, din care 19 s-au înecat, potrivit cifrelor oficiale comunicate ziarului Le Monde. Totodată, au fost arestate 350 de grupuri de contrabandişti. Ele proliferează pe reţelele de socializare şi adesea îşi transmit instrucţiunile de la distanţă. „Am avut cazuri în care grupurile criminale au folosit bărci gonflabile mici, geamanduri şi chiar colaci în formă de raţă”, spune Andrii Demcenko. „Acest lucru te poate face să zâmbeşti, dar, în realitate, este extrem de trist că bărbaţi adulţi sunt dispuşi să-şi asume astfel de riscuri”. Când sunt arestaţi, dezertorii sunt amendaţi cu 8.500 grivne (205 euro). Contrabandiştii riscă însă până la nouă ani de închisoare.
Mulţi ucrainieni recurg şi la metode mai puţin periculoase, inclusiv încercarea de a mitui poliţiştii de frontieră, care sunt monitorizaţi de o unitate specială pentru a preveni aceste practici.
Însă, în momentul de faţă, cea mai populară metodă de sustragere din faţa mobilizării o reprezintă documentele false, achiziţionate de la traficanţi la un preţ mare, situat între 3.000 şi 10.000 de dolari, adică până la „de douăzeci şi cinci de ori salariul mediu”. Anumite situaţii permit o scutire militară: problemele medicale, trei copii aflaţi în întreţinere, o soţie sau un copil cu dizabilităţi sau continuarea studiilor superioare.
În 2023, la punctele de trecere a frontierei au fost identificate 3.300 de documente false. „Unii oameni pot avea mai multe asupra lor”, spune Andrii Demcenko încă şocat de cazul unui bărbat care a încercat să fugă în baza unui certificat de deces fals al soţiei sale.
Căsătorie cu o tânără cu handicap
La începutul ofensivei ruseşti, unele birouri de recrutare militară au eliberat chiar ele certificate medicale false în schimbul mitei, dar demiterile dispuse de preşedintele Zelenski, în august 2023, pentru a pune capăt scandalului au avut efect. Astăzi, pe reţelele de socializare Telegram, Instagram şi TikTok găsim furnizori de documente false.
De doi ani, Artem Bondar, avocat din Odesa, se prăbuşeşte sub cele 600 de dosare ale bărbaţilor care au încercat să fugă din ţară cumpărând documente false. Aproape toţi provenind din clasa de mijloc şi mai sus, ajung scandalizaţi în biroul lui: „Am plătit o avere pentru a obţine (aceste documente, n.n.) şi nu a funcţionat!”, îi spune avocatului. „Nu le e ruşine, dar se simt înşelaţi”, explică avocatul acum specializat în dosare legate de mobilizarea militară.
Căsătoriile false sunt, de asemenea, populare. „Autorităţile descoperă constant grupuri criminale care aranjează (bărbaţilor) căsătorii cu femei cu dizabilităţi. Şi cu cât femeia este mai tânără, cu atât aranjamentul este mai scump, până la 7.000 de dolari”, continuă Artem Bondar. „Dar, pe măsură ce mobilizarea avansează, sunt din ce în ce mai puţine femei disponibile”. Se întâmplă astfel ca un bărbat de 30 de ani să încerce să treacă graniţa cu o femeie cu dizabilităţi de 70 de ani, arătând certificatul de căsătorie cu bilet de scutire. „Grănicerii realizează rapid că la mijloc este o problemă, pentru că cuplul nu are nicio fotografie de nuntă, iar soţul nici măcar nu ştie data naşterii soţiei sale.”
Pentru a limita riscul de a fi prinşi, majoritatea celor care cumpără documente false nici măcar nu încearcă să treacă graniţa. Le ţin la ei în caz că se întâlnesc cu un recrutor militar pe stradă. „Le arată documentele şi asta este”, explică avocatul. „Este mai puţin riscant decât să încerci să treci graniţa cu ele şi funcţionează bine, pentru că, spre deosebire de poliţiştii de frontieră, recrutorii de pe stradă nu au mijloacele tehnice pentru a verifica dacă aceste documente sunt false sau nu.”
„Da, recunosc, mi-e frică!”
Neputându-şi permite documente falsificate, unii au optat pentru o altă metodă de a scăpa de recrutorii care cutreieră străzile: să nu iasă din casă. Speriat de videoclipurile care circulă pe reţelele de socializare, care arată bărbaţi luaţi cu forţa din spaţii publice, Dmitro, în vârstă de 35 de ani, îşi limitează pe cât posibil mişcările şi şi-a interzis plimbările. „Din fericire, am maşină, pe care o folosesc pentru a continua să-mi văd părinţii şi prietenii în week-end”, mărturiseşte acest artist din Odesa, care preferă să rămână anonim. E chinuit însă de o dilemă: „Pe de o parte, nu am suflet de războinic şi, dacă aş fi obligat să lupt, mi s-ar părea o dictatură, dar, pe de altă parte, este un război drept, pentru că Rusia a atacat ţara mea”.
Cade pe gânduri şi îşi aprinde o ţigară, cu privirea pierdută. Cuprins în mod regulat de vinovăţie, Dmitro ştie că o parte a societăţii ucrainene îi judecă aspru pe aceşti bărbaţi, care, ca şi el, refuză să lupte. „Ei ne numesc laşi. Da. Recunosc, mi-e frică.
„Nişte laşi”. Cuvântul acesta apare adesea în gura soldaţilor de pe front. Dacă aceştia din urmă recunosc că „nu toată lumea este făcută să lupte”, ei deplâng o „ pierdere” pentru armată şi subliniază că aceşti oameni ar fi totuşi de folos în rândurile lor, în poziţii mai puţin expuse decât în linia întâi.
Mama unui soldat dispărut merge şi mai departe: „Cei care fug din armată nu pot fi consideraţi bărbaţi. Sunt nişte neputincioşi”, ne spune Tatiana Şerişorina, în vizită la ONG-ul Veteran Hub din Odesa, care îi sprijină pe foştii combatanţi şi pe apropiaţii lor. „Dacă eşti bărbat, este de datoria ta să-ţi aperi patria, nu există nicio scuză”, adaugă vecina ei, revoltată de aceşti „războinici de pe canapea”.
O adevărată vânătoare de oameni
Dar Ucraina a intrat într-o nouă fază. Elanul iniţial a dispărut. „Cei care nu s-au înrolat până acum în armată se prezintă la birourile de recrutare doar când primesc ordinul de mobilizare. Mulţi sunt resemnaţi sau chiar complet deprimaţi”, observă ofiţerul Serhii Guţaliuk, care, de şase luni, lucrează la campania de recrutare militară în sudul ţării.
În ciuda lipsei de noi recruţi, nu toată lumea este considerată potrivită pentru înrolare. Ofiţerul a scris astfel un raport de incapacitate pentru doi bărbaţi care susţineau că „războiul a fost orchestrat de Statele Unite şi deci americanii trebuie lăsaţi să se ocupe de el”, „au fost spălaţi pe creier”, crede el. „Nu avem cum să riscăm ca astfel de oameni să aibă acces la poziţiile noastre şi la alte informaţii sensibile.”
Ihor, un marinar în vârstă de 56 de ani, urmăreşte acum toate acestea de la distanţă, pe reţelele de socializare. El a părăsit Ucraina din mai 2022 şi de atunci locuieşte la Chişinău. Moldova, la cinci ore distanţă (cu maşina) de Odesa, unde au rămas soţia şi copiii lui. „Acolo bărbaţii sunt opriţi pe stradă, chiar şi în autobuze! Este o adevărată vânătoare de oameni”, ne spune bărbatul de 56 de ani, care face declaraţii sub un prenume fals, de teamă că cineva va veni aici după el să-l înroleze în armată.
Ihor a dezertat nu doar pentru că îi este frică de moarte, ci şi pentru că salariul îi permite să plătească tratamentul soţiei sale bolnave. Refuză să participe la acest conflict pentru care sunt responsabili atât Vladimir Putin, cât şi Volodimir Zelenski. „O pace proastă este mai bună decât un război bun”, adaugă el, convins că şeful statului ucrainean „ar face mai bine să lupte împotriva corupţiei în loc să vorbească tot timpul despre NATO”.
Ihor nu plănuieşte să se întoarcă în Ucraina, de teamă să nu fie prins. Dar, dacă întâmplător ar trebui să se întoarcă, are deja pregătit planul de a ieşi din nou: „O să mituiesc grănicerii. Ei câştigă echivalentul a 300 de dolari (275 de euro, n.r.), aşa că, dacă le dai 10.000, nu vor refuza”.
Dezertorii au început să se întoarcă, după ce nu au reuşit să aibă o nouă viaţă în străinătate. Plătesc o amendă şi sunt invitaţi să se prezinte la biroul de recrutare.