Cu un set de bază de analize sangvine suntem cu toţii datori în fiecare an. Glicemia, colesterolul şi trigliceridele sunt printre cele care trebuie verificate neapărat, fiind indicatori importanţi ai stării noastre de sănătate.
Se spune că suntem ceea ce mâncăm, iar zicala nu este departe de adevăr. Orice calorie ajunsă în organism din alimentaţie, rămasă neconsumată prin activităţile fizice zilnice, se va transforma în grăsime. Acestea sunt trigliceridele. Ele sunt depozitate în ţesuturi pentru a fi folosite mai târziu, la nevoie, aşa cum furnica din fabulă face provizii preţioase pentru iarnă. Extrem de importante pentru sănătatea organismului câtă vreme sunt prezente în limite normale, trigliceridele, la fel precum colesterolul, pot reprezenta un factor-cheie de apariţie a aterosclerozei când cresc nepermis de mult: riscul de infarct sau accident vascular cerebral devine uriaş prin blocarea arterelor.
De ce cresc trigliceridele
Există, aşa cum am stabilit deja, o legătură directă între hrană şi valorile pe care ajung să le aibă trigliceridele. Cea mai comună cauză a creşterii acestora o reprezintă alimentele bogate în zaharuri, grăsimi sau carbohidraţi simpli, mai ales când sunt asociate cu lipsa efortului fizic. La fel ca la colesterol, factorii genetici joacă un rol important, astfel că unii pacienţi pot moşteni de la părinţi această predispoziţie. Cu toţii trebuie să ştim că atât trigliceridele, cât şi colesterolul sunt grăsimi, însă rolul lor în organism este diferit: primele sunt responsabile de furnizarea de energie, în vreme ce ultimele contribuie la formarea unor celule noi (de exemplu, celulele nervoase). Dacă analizele relevă un nivel crescut al ambelor tipuri de grăsimi, e posibil să suferi de o tulburare a metabolismului lipidic, situaţie în care schimbarea dietei trebuie să fie completată cu alte măsuri.
Valorile pot scădea fără medicamente
Înainte de intervenţia medicului şi prescrierea unui plan de tratament (uneori e nevoie de statine, grupă de medicamente care se administrează pentru scăderea colesterolului), în puterea fiecăruia stă normalizarea valorilor prin metode extrem de simple, care constau în schimbarea stilului de viaţă:
* includerea în alimentaţie a carbohidraţilor complecşi (leguminoase, cereale integrale, fructe) în locul celor simpli (alimente bogate în zahăr, făinoase). S-a observat că o dietă săracă în carbohidraţi are ca rezultat normalizarea cifrelor trigliceridelor. Cerealele integrale şi fructele cu conţinut ridicat de fibre au puterea de a reduce absorbţia zahărului şi a grăsimilor în intestinul gros. Rezultatul? Analizele vor arăta impecabil;
* înlocuirea grăsimilor saturate de provenienţă animală şi a celor trans, care provin din alimente procesate industrial (mezeluri, semipreparate, fast-food), cu grăsimi monosaturate sau polinesaturate, care se găsesc în carnea de peşte gras, ulei de măsline, avocado sau nuci;
* diminuarea consumului de alcool –în exces, duce la creşterea trigliceridelor, a riscului de diabet şi hipertensiune;
* mesele trebuie să fie regulate, evitându-se astfel înfometarea şi dezechilibrele alimentare, deoarece ele cresc riscul de apariţie a rezistenţei la insulină, de dereglare a valorii glicemiei şi, prin asociere, a trigliceridelor.
