joi , 12 decembrie 2019
Home / Actualitate / Comune la autostradă: azi, localitatea Râfov

Comune la autostradă: azi, localitatea Râfov

Vă mai amintiți când se spunea că, prin realizarea autostrăzilor pe teritoriul județului, în localitățile tranzitate va curge lapte şi miere, adică un soi de bunăstare economică fără precedent? Ei bine, poate și pentru faptul că magistrala A3 s-a oprit brusc în sudul Ploieștiului, nefiind circulată așa cum pesemne se va întâmpla când va fi gata până la Brașov, până acum n-a dat nicio fericire economică peste Balta Doamnei, Gherghița, Olari, Dumbrava, Râfov și Bărcănești. Ca să glumim un pic, până acum, singurele avantaje au picat în buzunarul celor care s-au nimerit cu terenurile în calea drumului, despăgubirile fiind generoase.

Începem călătoria noastră pe autostradă la…Râfov. Comuna nu are deloc o abundență economică. În schimb a fost avantajată, în buna tradiție românească, de altceva, respectiv, oarece conexiuni de rudenie la vârful statului român, ceea ce a adus o alocare bugetară guvernamentală și județeană generoasă. Chestiunea s-a resimțit în ceea ce înseamnă infrastructură publică, dar viața localnicilor n-a fost schimbată semnificativ, deoarece circuitul n-a mers mai departe, în sensul investițiilor private, aducătoare de locuri de muncă. Localitatea e și una greu de gestionat, dată fiind întinderea mare și dispunerea oarecum risipită a satelor componente, pe cele 4.174,95 ha: Râfov, Moara Domnească, Antofiloaia, Goga, Buchilași, Buda, Palanca, Sicrita, Mălăiești. Ca populație, cu 5.297 de locuitori și 1.681 de gospodării, comuna se încadrează în categoria unităților administrativ-teritoriale mijlocii. Așezarea dispune de 7 școli, 6 grădinițe, terenuri de sport, 4 cabinete medicale individuale, 2 cămine culturale și 7 biserici ortodoxe, una dintre acestea, Biserica „Sf. Nicolae”, fiind monument istoric. Despre Râfov s-a auzit pe plan național dintr-o singură perspectivă, când s-au prezentat imagini ale Conacului Cantacuzino, retrocedat parcă, aflat în ruină. Revenind la investiții, în ultimii ani a fost o infuzie de peste 16 milioane de lei, de două ori cât bugetul anual al localității: alimentare cu apă în satele Buda și Palanca-3,8 mil. lei; rețea de canalizare în 6 din cele 9 sate-7,8 mil. lei; branșamente apă-0,803 mil. lei; asfaltare drumuri-1,4 mil. lei; infrastructura școlară-3,3 mil. lei. Administrația locală a mai depus proiecte în valoare de 51 milioane lei pentru alimentare cu gaze (11,35 mil. lei), proiect integrat apă-canal-drum în satul Sicrita (17,5 mil. lei), teren de sport (4,1 mil. lei), canalizare (9,9 mil. lei), infrastructura școlară (4,1 mil. lei), iluminat stradal (1,9 mil. lei), centru cultural (2,7 mil. lei). Deci astăzi, spre comparație cu anul 2010 să zicem, lucrurile stau mult mai bine sub aspectul îmbunătățirii infrastructurii publice. Dar, cum spuneam, standardul de viață al locuitorilor este același cu al oricărei alte așezări care se bazează prea mult pe agricultură. Fiindcă domeniile de dezvoltare sunt limitate la legumicultură, cultura mare, creșterea animalelor, apicultură, panificație și morărit, iar ca domeniu extra-agricol, am nota doar exploatarea de nisipuri și pietrișuri din albia râului Teleajen. Locuri de muncă, în afară de câteva buticuri și societăți agricole, plus segmentul bugetar, n-ar prea exista. Iar veniturile din agricultură sunt destul de limitate. Noroc cu apropierea de Ploiești!

Check Also

Premiul de excelență pentru Ploiești

Ceea ce noi, ploieștenii, am luat în derâdere, a fost răsplătit de alții cu o …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *