Articol de Nicolae Misail
La ora când cititorii „Ziarului Ploieștii” vor trece în revistă aceste rânduri nu va mai rămâne decât o singură zi pentru campania electorală a candidaților la o funcție de demnitate publică în alegerile locale generale și alte două zile până la votul primului tur. Zic primului tur, căci dacă consilierii vor fi aleși într-un singur exercițiu de vot, cei mai mulți candidați la funcția de primar se vor confrunta de regulă și în turul doi, în cazul în care nici unul dintre concurenți nu va obține din primul 50 +1 din voturile alegătorilor localității respective. În acest scrutin urmează a fi aleși 898 primari și peste 11 mii de consilieri locali din 57.396 candidați înregistrați la funcția de primar și consilier în consiliile locale de la 35 partide politice și a unui bloc electoral, precum și 1.174 candidați independenți. Pentru actualul scrutin CEC a tipărit 7.669.667 buletine de vot, dintre care 6.068.878 în limba română și 1.600.789 în rusă. O premieră în istoria alegerilor din Republica Moldova este că pentru alegerea consiliilor municipale Chișinău și Comrat, unde au fost înregistrați respectiv 35 și 56 de concurenți electorali, buletinele de vot au forma de broșură. Cel mai scurt buletin de vot (pentru localitățile unde a fost înregistrat un singur candidat) este de 10 cm, iar cel mai lung are 75 cm (cu 30 de candidați în consiliul local din Congaz, UTA Găgăuzia). Pentru monitorizarea scrutinului au fost înregistrați peste 1.000 de observatori naționali și circa 350 internaționali. Alegerile locale generale din acest an vor costa bugetul de stat cel puțin 154 de milioane de lei.
O victorie locală cât una națională
Cu o săptămână înainte de ziua alegerilor locale din acest an pare să fie deja cunoscute primele rezultate – în 23 de localități în cursa pentru primărie s-au înscris doar câte un singur candidat. Numele lor sunt deja cunoscute, asta în cazul că la urne se vor prezenta cel puțin o pătrime din numărul de alegători înscriși în liste. În această situație lider ar fi PAS, cu 11 candidați, urmat de PSDE, cu 3 candidați, de PSRM și PP „Șansa” (dacă nu va fi exclus din scrutin) cu câte doi și de PPDM cu un candidat, precum și 4 candidați ce s-au declarat independenți. Revenind la PAS, vom preciza că partidul de guvernământ merge în actualul scrutin cu 702 candidați la funcția de primar, 1.100 pretendenți în consilii raionale și cu peste 9 mii în cele locale. În același timp PAS nu a înaintat niciun candidat la funcția de primar în cele 26 de localități din autonomia găgăuză. Firește, un succes al echipei Maiei Sandu în actualul scrutin, adică un număr impunător de primării câștigate, nu doar i-ar consolida pozițiile de lider în continuare, i-ar netezi calea spre prezidențiale și parlamentarele din 2025, dar ar mai tempera multe voci din corul criticilor de la Chișinău. Și nu mai puțin important ar conta pentru începutul negocierilor de aderare la UE. Altfel zis, o victorie locală ar valora cât una națională.
Însă una din cele mai importante victorii ar fi cea pentru primăria capitalei. Aici PAS, după mai multe fierberi în interior și premoniții în spațiul public din exterior, și-a desemnat drept candidat pe unul dintre cei mai puternici colegi, Lilian Carp, actualul președinte al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, responsabil de promovarea cadrului legislativ necesar protejării independenței și securității Republicii Moldova. Anume profilul acestei candidaturi, din toate cele 27 la funcția de primar general al Chișinăului, 22 bărbați și doar 5 femei, ne-am propus să-l creionăm în rândurile ce urmează. Anticipând posibilele rezultate, reiterăm faptul că dacă actualul edil al capitalei nu câștigă din primul tur, în cel de-al doilea își vor încrucișa săbiile politice anume acești doi candidați – actualul primar general și candidatul echipei PAS. Cu puține șanse de victorie pentru Ion Ceban. Anume acești candidați sunt cel mai bine plasați și în sondajele de până acum făcute publice. Dar până atunci Lilian Carp va trebui să țină piept nu numai Partidului-Primărie (numit așa pentru că în capul listei MAN figurează toți șefii de direcții și alți subordonați ai lui Ivan Ceban din primărie), dar și puzderiei de figuranți, majoritatea insignifianți politic și administrativ.
Cine este Lilian Carp, candidatul PAS?
Lilian Carp are 45 de ani și este la al treilea mandat în legislativul de la Chișinău. Având și cetățenie română, mai fiind unionist convins de-a lungul întregii sale activități parlamentare, a devenit membru a două partide – PAS în Republica Moldova și USR, al treilea cel mai mare partid din Parlamentul României. În conferința de presă în care anunța că aderă la USR, Carp declara că „Republica Moldova și România sunt două state și o singură țară” și astfel își dorește să întărească relațiile dintre ele. Altminteri, este și co-autor al unui proiect de lege din 2018 privind „Declarația de Unire” a celor două state românești, proiect ulterior declarat nul.
Profesor de istorie la liceul republican cu profil sportiv, ulterior lector universitar, Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport, Lilian Carp devine cunoscut fiind membru PL. Între 2009-2014 este de-acum șeful cabinetului primarului capitalei, Dorin Chirtoacă. Pe listele PL ajunge în 2014 deputat, ulterior alăturându-se în 2019 blocului ACUM, dar deja ca membru PAS, iar în 2020 devine vicepreședinte al acestui partid. Anume ca membru PAS a criticat, în mai multe rânduri, PSRM și PP„ȘOR”, ajungându-se până la altercații și plângeri la poliție pentru denigrare. Înainte de prezidențialele din 2020, Lilian Carp, împreună cu Iurie Reniță, fac publice imaginile video de la întâlnirea lui Dodon cu Plahotniuc în 2019, de unde începe scandalul cu arhi-comentatul „kuliok”, ulterior și dosarul pe același subiect. Pe de altă parte, adversarii i-au reproșat în mai multe rânduri că în 2015 a semnat pentru numirea lui Plahotniuc în funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. La rândul său, Carp s-a disculpat, spunând că a fost o decizie colectivă a PL, motiv pentru care în 2017 părăsește alianța PL-PDM și liberalii, invocând că acea alianță avea, de fapt, scopul ca PDM să lichideze PL.
În calitatea sa de președinte al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Carp a condamnat invadarea Ucrainei. Dânsul este și autorul inițiativei de a interzice folosirea „panglicii Sfântul Gheorghe” și altor simboluri care încurajează și promovează agresiunea față de Ucraina, precum și unul dintre semnatarii legii prin care au fost operate modificări la Codul Penal privind acțiunile de separatism. Pentru care atitudine și acțiuni este inclus în lista oficialilor moldoveni cărora le-a fost interzis accesul în Federația Rusă.
Articol complet pe www.ziarulploiestii.ro
