fbpx
21.8 C
Ploiești
marți, 11 august, 2020
Acasă Tara de dincolo de tara Chișinăul ar fi trebuit să demonstreze azi mai multă recunoștință față de...

Chișinăul ar fi trebuit să demonstreze azi mai multă recunoștință față de cei plecați

Pe fundalul pandemiei de COVID-19 peste 20.000 de cetățeni ai Republicii Moldova au revenit în luna martie din străinătate. Pandemia reprezintă o provocare deosebită pentru autorități și pentru că odată cu numărul mare al celor ce se întorc acasă ar trebui create și condițiile de carantină organizată sau la domiciliu. Iar respectarea izolării ar trebui cumva controlată. Fosta șefă a Biroului pentru relații cu diaspora (BRD), Olga Coptu, stabilită în Olanda, sugerează guvernării să adopte și politici eficiente pentru cei care aleg să revină de peste hotare.

Europa Liberă: Să vorbim despre moldovenii din diasporă și nevoile lor. Ce probleme ați scoate în prim-plan, dna Coptu?

Olga Coptu: Principala problemă la ziua de azi rămâne a fi dorința și necesitatea, precum și imposibilitatea unora de a reveni acasă. Aflându-se în țări ca Olanda, Germania, Italia sau Spania, au rămas blocați cei care probabil au plecat pentru câteva luni în Europa, poate, la prieteni și s-au reținut. Cel puțin, eu am recepționat și aseară un mesaj în care o doamnă din Roma mă întreba care ar fi procedura de revenire în țară cu înscriere la cursele charter despre care a anunțat Comisia pentru situații excepționale.

Europa Liberă: Dar, în general, ceea ce întreprind autoritățile pe moment ca să-i ajute pe cei rămași în dificultate acolo, cum definiți această gestionare a problemei?

Olga Coptu: E multă politică și puțină acțiune. Evident, misiunile diplomatice sunt în situația în care au foarte multe solicitări și, probabil, foarte puține răspunsuri la întrebările migranților. Pe de altă parte, Chișinăul acum ar fi avut șansa să demonstreze mai multă empatie față de cei plecați și recunoștință pentru tot ce au făcut pe parcursul acestor 30 de ani – susținere constantă atât a democrației din Republica Moldova, cât și a economiei. Mesajul tuturor guvernelor „Veniți acasă”, care venea de obicei din partea Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, acum ar fi fost mai mult decât binevenit. Pentru că migranții, în primul rând, au dreptul să revină acasă și mulți dintre ei sunt în situația în care nu pot să rămână în țările de destinație, oricare ar fi ele. Vorbesc acum și de cei din Anglia, din Irlanda. Situații sunt foarte multe, foarte diferite, de la caz la caz este foarte specific, dar dorința lor și necesitatea de revenire trebuie susținută și cumva trebuie asistată de Guvern, Ministerul de Externe. Și probabil ar fi mult mai bine dacă cineva la Chișinău ar gândi acum un program special pentru migranți. Fie chiar și o campanie de PR pentru guvern în situația dată de criză și de dificultate, inclusiv starea economică de care ne dăm toți seama. Ar fi fost foarte binevenit să-i încurajeze și să-i ajute în revenirea lor în republică.

Europa Liberă: Există frica că ei ar fi cei care importă acest virus, iar când vin acasă, conform normelor în vigoare ei trebuie să intre direct în izolare sau în carantină, de la caz la caz. Poate de aici pornește nedumerirea?

Olga Coptu: În primul rând, migranții sunt conștienți de faptul că revin și trebuie să stea acasă 14 zile, pentru că procedura de înscriere este destul de anevoioasă. Toată lumea trebuie să completeze un chestionar pe site-ul Ministerului de Externe, după care sunt contactați de reprezentanții misiunilor diplomatice din țara respectivă, apoi se fac listele pentru rutele charter. Ei, bineînțeles, achită din buzunarul propriu. Este evident că această lume trebuie să fie și este, după mine, conștientă, probabil cu unele excepții, că va trebui două săptămâni să fie în carantină strictă la domiciliu. Dar mai este o normă după părerea mea exagerată – obligativitatea procurării poliței de asigurare medicală.

Europa Liberă: Acum s-a mai constatat că poliță de asigurare nu acoperă cheltuielile pentru gripă, pentru infecții de tipul corona-virus.

Olga Coptu: Demonstrează încă o dată în plus inutilitatea și, de fapt, e o eroare mare din partea guvernului, a Comisiei pentru situații excepționale de a impune în cazul de față celor care sunt într-o situație excepțională un cost suplimentar. În primul rând, nu cred că acele câteva mii de persoane care vor reveni acasă vor rezolva situația sistemului sănătății cu contribuții pentru poliția de asigurare. În al doilea, când revine acasă, toată lumea e conștientă că, fiind în situația să meargă la un spital sau să fie internat, de obicei – cu poliță sau fără – oamenii sunt puși în situația să achite foarte multe proceduri și medicamente. Deci nu cred că guvernul a obținut astfel ceea ce a urmărit. Din contră, a nimerit într-o situație de autogol. Mai mult, lumea nici nu știe cum ar trebui s-o achite, întrucât s-a dat un link Prepay online prin care să poată achita. Bine, cei care au rude acasă și au un card bancar pot s-o facă, dar alții din străinătate, cu bani cash sau cu conturile în euro acolo nu pot. Sunt mai multe lucruri care cel puțin deranjează – nu este o procedură foarte simplă și clară. Mai rău e că până la ziua de azi nu este stabilit un mod clar de comunicare. S-a vehiculat foarte mult că un partid sau o persoană politică ar organiza aceste rute charter, după care a fost scandalul cu cei de la Paris, care au fost chemați la aeroport într-o zi, dar zborul era în genere în altă zi și la altă oră. După mine asta demonstrează o dată în plus incapacitatea guvernului de a gestiona situația în cauză.

Europa Liberă: Dumneavoastră ați condus Biroul relații cu diaspora. Până la urmă, e cunoscută cifra concretă a celor aflați la muncă în străinătate?

Olga Coptu: O cifră absolută nu o putem vehicula, dar și atunci și acum se vorbea de cel puțin un milion de cetățeni în afara țării, fie migranți circulari, fie sezonieri, studenți etc. Adică toată lumea pe care o includem în această cifră. Nu cred că numărul lor a scăzut în ultimii doi ani, ba din contra, având în vedere ultimele evoluții acasă, foarte multă lume a continuat să plece. Și nu cred că Republica Moldova a înregistrat un trend de revenire, de asta spuneam că guvernul ar fi putut oarecum folosi această situație pentru a gândi și, mai ales, Biroul relații cu diaspora ar trebui să gândească acum un program de revenire și de gestionare a situației actuale în favoarea republicii, pentru că oamenii aceștia ulterior trebuie antrenați. Știu că relativ recent Ministerul Educației a lansat o metodă de recunoaștere a calificărilor, inclusiv a celor obținute în afara țării și e cazul să demareze o campanie amplă în acest sens. Toată lumea-i în casă, toată lumea-i pe rețelele de socializare și ar fi cazul să vorbim despre ceea ce se poate face în și pentru republică, inclusiv de cei care revin și vor să revină.

Europa Liberă: Cel mai probabil, o bună parte dintre ei își vor pierde joburile, iar asta înseamnă mare necaz. Ce se întâmplă cu cei care își pierd munca în timpul pandemiei?

Olga Coptu: Știți, lucrurile variază de la țară la țară. Cunosc personal lume care a revenit din motiv că a pierdut munca la Londra, în Italia, Spania, antrenată în HoReCa, în hotelurile de acolo. Nu cred că în curând vor fi reangajați sau chemați. Am vorbit cu cineva din Irlanda, au fost concediați de la muncă în Dublin 20 de persoane. Și dacă și persoana respectivă a rămas, împreună cu alți doi, 20 au fost dați afară… Și badantele din Italia au rămas efectiv fără muncă. Mai mult decât atât, au rămas în stradă, pentru că italienii nu sunt în situația de a întreține orice străin în casa bătrânului după ce acesta a decedat. Situația este într-adevăr una destul de gravă pentru cei care și-au pierdut munca. Contractele sunt foarte diferite. În Italia este un specific: foarte multă lume, femeile noastre plecau la muncă pe acele trei luni, cum numeau ele „la schimb”… Și erau una, două, trei…

Europa Liberă: În baza pașaportului moldovenesc ce le permitea ședere 90 de zile?

lga Coptu: Exact. Dar nu e vorba numai că le-au expirat actele – Italia a emis un decret prin care inclusiv cei care aveau permise de ședere și expirau în perioada dată, în situația excepțională cu corona-virus, ei au fost anunțați că e în ordine și pot rămâne pe teritoriul italian, cei cu statut de refugiat sau care erau în așteptarea lui îl vor primi etc. Deși s-au făcut anumite încercări de a legifera cumva starea lor acolo, asta nu înseamnă că ei își pot permite să stea în Italia, în Spania, în Portugalia. Fiecare zi de aflare în străinătate, inclusiv aici, în Olanda, costă foarte mult. Să nu mai vorbim că în Moldova majoritatea au fie un apartament, fie o casă la țară și ar merge acasă să nu fie în situația de a achita lunar chiria, foarte costisitoare. Este important să mai precizăm că și contractele sunt diferite – unii vor primi indemnizații de șomaj 3 luni, alții 6 luni; unii vor primi 80% din salariul lor, alții mult mai puțin. Mai ales în Italia, o țară mai specifică, foarte multă lume lucra cu contract de muncă, dar nu erau declarate toate orele pe care le făceau și indemnizațiile pe care le vor primi de la stat vor fi mult mai mici decât salariile reale pe care le ridicau ei, pentru că nu totul se plătea oficial. Vorbim și de cei care muncesc în casele italienilor, la curățenie, inclusiv în sistemul hotelier etc. În nordul Italiei sunt moldoveni care lucrau în diverse întreprinderi, unele și-au stopat activitatea sută la sută, deci ei maximum jumătate de an vor primi anumite indemnizații, după care nu vor mai putea să se întrețină acolo sau să-și întrețină familia.

Europa Liberă: Problema remitențelor. Cel mai probabil, această pandemie COVID-19 va reduce mult din transferuri, nu se vor mai transfera sume bănești în valoare mare.

Olga Coptu: Este mai mult decât evident că remitențele vor scădea enorm, mai ales pentru următoarea jumătate de an. Având în vedere cheltuielile pe care le au migranții în afara țării și veniturile lor mici pentru o perioadă destul de lungă, pentru că la momentul de față nu știm dacă la 1 iunie se sfârșește situația excepțională într-o țară sau alta, dar observăm că tot mai multe state o prelungesc fie pentru o regiune sau pentru o țară. Dacă e să vorbim de Republica Moldova, atunci unica șansă în acest moment e să inversăm oarecum situația, care este una evident negativă pentru republică și va avea un impact enorm nu doar pentru următoarea perioadă, 2020, dar și pentru următorii ani în general. Unica posibilitate a conducerii este să gestioneze această situație în favoarea republicii – să susțină revenirea celor care-și doresc sau  care-s în imposibilitatea de a rămâne peste hotare. Și să gândească mecanisme și programe pentru a încerca să țină oamenii aceștia acasă, să-i introducă în circuitul nostru de muncă etc.

Europa Liberă: Ce ați face Dvs. concret dacă ați fi acum pe partea guvernării? Ce ați propune executivului să întreprindă prioritar?

Olga Coptu: Prioritar la momentul de față este să încercăm să organizăm într-adevăr și să aducem oamenii care sunt în situație că nu-și pot permite șederea în afara țării. Nu sunt costuri pentru ce ar trebui de făcut, aceste persoane își achită biletul de avion. Apoi trebuie implicată și administrația publică locală și toată lumea ca să ne asigurăm că ei stau în carantină și sunt responsabili. Poate un chestionar în care să avem nu doar reședința lor și locul de domiciliu în care vor fi în carantină, dar și profesia, dorința lor de a rămâne sau nu în țară, de a se recalifica, ce abilități au căpătat în afară. Eu cred că sunt sute de oameni pe care ar fi binevenit să-i antrenăm în beneficiul republicii și sunt programe care au fost formulate, declarate de guvernele anterioare și, probabil, guvernul respectiv le-ar putea continua, gen „Planul național de reintegrare a cetățenilor reveniți”. Acele planuri trebuie doar ajustate și cu un specific și un focus concret pentru situația dată, astfel să încercăm să gestionăm corect situația cu COVID-19.

Pentru conformitate: Valentin URSU,
Europa Liberă, Chișinău

Articolul precedentLeurda
Articolul următorA uitat de restricțiile de circulație

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

Românii au acces la cartea electronică de identitate

Cetățenii pot opta însă și pentru CI simple, fără cip Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind evidența persoanelor și actele de identitate ale cetățenilor...

România, pe locul al treilea pe continent, ca pierderi în industria turistică

Datele Institutului Național de Statistică arată că, în prima lună a verii, România a avut o scădere a numărului de turiști români de 68%...

Avertisment ONU despre închiderea școlilor

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că lumea se confruntă cu o „catastrofă generațională” din cauza închiderii școlilor în timpul pandemiei și...

Contracte europene de peste 140 mil. lei, la Sinaia

Primarul orașului Sinaia, Vlad Oprea, a anunțat că a semnat, la ADR Sud-Muntenia, contractul pentru Proiectul „Sinaia 3.0 Educație. Social. Mobilitate”, finanțat din fonduri...

Bărbat din Giurgiu, depistat cu Covid, la picnic pe Valea Prahovei

Un bărbat, în vârstă de 41 de ani, din Giurgiu, diagnosticat cu Covid – 19, a fost depistat în timp ce se afla, la...

PSD va depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului Orban în august

Marcel Ciolacu, președintele interimar al social-democraților, a anunțat că PSD va depune moţiune de cenzură în luna august. Acesta a declarat, după ședința Comitetului...