17.9 C
Ploiești
sâmbătă, 13 august, 2022
Acasă Tara de dincolo de tara Chișinău și Moscova: de la ORI-ORI la... ȘI-ȘI

Chișinău și Moscova: de la ORI-ORI la… ȘI-ȘI

Articol de Nicolae Misail

De la „Ori UE, ori CSI” s-a ajuns la… „Și Uniunea Europeană, și Comunitatea Statelor Independente” – pare a fi una din cele mai verosimile concluzii ale vizitei din 16-17 noiembrie curent a vicepremierului, ministrului afacerilor externe și integrării europene, Nicu Popescu, la Moscova. Este de fapt ceea ce putem deduce din declarațiile celor doi miniștri, Nicu Popescu și Serghei Lavrov, în cadrul conferinței de presă din a doua zi. Dar ceea ce se poate afirma mai cert e că diplomația de la Chișinău a reușit o performanță greu de imaginat un an-doi în urmă. Moscova s-a lăsat convinsă că apropierea Chișinăului de Uniunea Europeană nu prezintă un pericol pentru Federația Rusia și CSI. Și că relațiile moldo-ruse pot fi concepute și promovate în baza unei noi paradigme. Or, dacă până mai ieri cele două capitale figurau ca doi actori pe o arenă a ostilităților dintre valorile UE și condițiile CSI, în următorii ani Republica Moldova ar putea fi o punte ce ar favoriza conexiuni de interes reciproc dintre Est și Vest. Dar mai ales ar oferi guvernării de la Chișinău răgazul și stabilitatea atât de necesară pentru relansarea economiei, reforma justiției și fortificarea instituțiilor statului.

O agendă cu subiecte vechi, dar, posibil, perspective noi
Cei mai mulți experți și comentatori s-au lansat cu aprecieri elogioase privind reluarea dialogului moldo-rus și prestația ministrului Nicu Popescu. Dacă facem o trecere în revistă a agendei vizitei și rezultatelor preliminare ar fi să le dăm dreptate. În cele două zile a aflării sale la Moscova agenda lui Nicu Popescu a debutat prin întâlnirea cu Dmitrii Patrușev, ministrul rus al agriculturii și co-președinte al Comisiei interguvernamentale mixte pentru cooperare comercial-economică, urmând cele cu Serghei Lavrov, ministrul de externe, Grigorii Karasin, președintele comitetului pentru afaceri internaționale al Consiliului Federației, și Dmitrii Kozak, șeful adjunct al administrației prezidențiale ruse, finalizând cu un dialog cu experți și jurnaliști ruși și un interviu oferit postului de radio „Эхо Москвы” (Ecoul Moscovei). Dacă în cadrul celei cu ministrul agriculturii s-a discutat despre importanța deblocării embargoului de proastă pomină asupra produselor agricole, mai drept, eliminării barierelor și restricțiilor din comerțul reciproc, a taxelor de import aplicate față de unele categorii de produse, apoi cea cu omologul său de relații a grupurilor parlamentare de prietenie, Grigori Karasin, a vizat perspectivele activizării cooperării între legislativele de la Chișinău și Moscova. Mai importante și mai ponderabile au fost dialogurile cu Kozak și Lavrov. La întâlnirea cu Kozak vicepremierul Popescu a reluat subiectul eliminării barierelor și restricțiilor din comerțul reciproc, a taxelor de import, conștient că nu agenții economici ruși au fost autorii embargoului, el fiind de fapt o sabie politică a Kremlinului asupra agricultorilor moldoveni și economiei republicii. În alt context s-a reiterat subiectul semnării contractului de livrare a gazelor naturale rusești către Chișinău, iar un subiect aparte l-a constituit conflictul transnistrean. Aici vicepremierul Popescu a reconfirmat poziția Chișinăului privind reglementarea diferendului exclusiv pe cale pașnică, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova în granițele recunoscute la nivel internațional, și a subliniat din nou necesitatea retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană și evacuării și distrugerii munițiilor din depozitul militar de la Cobasna.
Întâlnirea și dialogul cu șeful diplomației de la Moscova, Serghei Lavrov, poate fi considerat un Finis coronat opus, cuprinzând dezbateri mai profunde a subiectelor abordate cu ceilalți oficiali și culminând cu semnarea planului consultărilor între cele două ministere pe anii 2022 – 2023 și a unei Declarații comune prilejuită de cea de-a douăzecea aniversare de la semnarea Tratatului de prietenie de cooperare între cele două state (semnat pe 19 noiembrie 2001 și prelungit în 2011 de autoritățile de atunci). În document a fost inclusă teza privind parteneriatul strategic între ambele state și rolul Rusiei ca intermediar și garant al reglementării politice a problemei transnistrene. „Negocierile cu Nicolae Popescu au fost constructive. Am fost deschiși față de colegii noștri, care au confirmat încă o dată linia spre păstrare a balanței privind interacțiunea cu structurile integraționale euroasiatice și Uniunea Europeană”, a declarat Serghei Lavrov.

CSI – DA, Uniunea Economică Euroasiatică – NU. Și punct!
Că vizita lui Nicu Popescu la Moscova a fost un succes sunt mai multe argumente. În primul rând ea a survenit la un moment foarte confortabil pentru Chișinău și mai ales că a fost posibilă la invitația lui Lavrov. Asta înseamnă foarte mult pentru președintele Maia Sandu și guvernarea PAS, care au preluat drept moștenire de la guvernările anterioare, unele catastrofale, ruinele unui stat subjugat intereselor personale și de partid, ba chiar și străine, și s-a angajat într-un efort anevoios și de lungă durată de reconstrucție a statului. Iar în această perioada dificilă și în mare parte ostilă și pe intern are nevoie de liniște pe frontul rusesc. Așa încât relația Chișinăului cu Moscova pare să fie subordonată înainte de toate obiectivelor de politică internă ale președinției și actualei guvernări. Actuala vizita întreprinsă de vicepremierul Nicu Popescu încearcă să pună pe tapet mai multe teme care urmează să devină prioritare în dialogul bilateral dintre cele două state pentru următorii câțiva ani. Câteva mesaje făcute publice de cei doi șefi ai diplomațiilor moldovenești și rusești sunt extrem de relevante nu numai în contextul regional actual, dar și în cel al dialogului bilateral dintre cele două părți. Atât conflictul de pe Nistru, cât și cooperarea comercial-economică, dar și multe alte subiecte, teme s-au adunat pe masa de lucru a celor două ministere. Este vorba inclusiv de prezența Chișinăului în mecanisme și organizații internaționale regionale, precum CSI sau Uniunea Economică Euroasiatică (UEE). Statutul Republicii Moldova în UEE (statut nevalidat nici de guvern nici de legislativ, nici în timpul guvernării Dodon-PSRM), chiar de n-o fi fost abordat în discuțiile părților, a apărut din sală în timpul întâlnirii cu jurnaliștii. Și Nicu Popescu a spulberat orice îndoială referitor la statutul de observator al Republicii Moldova în UEE: „Interesele noastre sunt în CSI și punct”.
Deși poziția Chișinăului referitor la conflictul transnistrean și prezența militarilor ruși îi era cunoscută lui Lavrov încă după vizita omologului său din 2019, argumentele părții moldovenești l-au luat prin surprindere. Când Popescu a spus că „poziția noastră rămâne neschimbată, prezența trupelor rusești contravine statutului de neutralitate din Constituție” retragerea lor rămâne o prioritate a politicii externe, și Lavrov a insistat că Moldova trebuie să-și păstreze neutralitatea. Dar de ce să insiști pe păstrarea neutralității, știind că ai trupe pe teritoriul acestei țări? Surpriza a survenit atunci când argumentele (care, firește, nu i-au fost luate lui Lavrov din propriul buzunar) ce se refereau la formatul „5+2”, pe care autoritățile de la Chișinău nu-l neglijează, dimpotrivă, își doresc ca dialogul să aibă loc, doar că nu în condițiile impuse de Tiraspol și de Federația Rusă, ci în condițiile impuse de Chișinău. Și anume cu discuții concrete despre partea politică a negocierilor, adică despre soluția politică a diferendului transnistrean. Lucru pe care Tiraspolul refuză să-l discute și-l tot amână, fiind susținut de fiecare dată anume de partea rusă. Ori atunci când partea rusă susține autoritățile de la Chișinău, ea pune miză pe mecanisme de încurajare a înțelegerii reciproce dintre Chișinău și Tiraspol, adică pe ecuația pas cu pas. Dar mărunți, care prelungesc soluționarea diferendului până în calendele grecești. De această dată autoritățile de la Chișinău au venit pregătite suficient, cu analiza și tema de acasă făcute, au folosit exact argumentele pe care partea rusă le-a invocat, doar că punând accentul pe ceea ce nu convine Moscovei. Ministrul Popescu a reușit ceea ce nu a reușit nici partidul pro-rus socialist, aflat acum în opoziție – să puncteze niște chestiuni principiale pentru Republica Moldova.

Articol complet pe www.ziarulploiestii.ro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

Investigații gratuite, în Ploiești, pentru depistarea cancerului de col uterin

Primăria Ploiești a încheiat un protocol de colaborare cu Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu -Rusescu” (INSMC), Asociația „Centrul de Dezvoltare Curriculară...

11 zile fără apă caldă, în Ploiești

Soluții? Ce zice Consiliul Județean Prahova contestă Primăria Ploiești. Invers nu se poate, fiindcă primăria profită de faptul că n-are niciun rol legal în...

Fotbal / Petrolul Ploiești, prima victorie în Superligă: 1-0 la Mediaș, cu U Cluj; să vină Rapid!

Petrolul Ploiești a reușit vineri, în etapa a patra din Superligă, prima victorie stagională, 1-0 la Mediaș, în fața Universității Cluj-Napoca, partida fiind decisă...

Percheziții la persoane bănuite de evaziune fiscală. 40 de persoane au fost conduse la audieri

Procurorii din cadrul Parchetului Curții de Apel Ploiești, împreună cu poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Prahova,...

Când rânjesc dulăii, latră și cățeii…

La un an de la investirea sa (6 august 2021), Guvernul Gavrilița nu prezentase încă un raport în plenul legislativului de la Chișinău, dând...

NU VREAU SĂ MĂ ANGAJEZ LA STAT!

Zilele astea, mai precis de la 1 august, a intrat în vigoare o nouă mărire a salariului bugetarilor, de minim 15 la sută. Nu...