vineri , 6 decembrie 2019
Home / Actualitate / Chiar nu e de glumă cu încălzirea globală!

Chiar nu e de glumă cu încălzirea globală!

Cu încălzirea globală nu e de glumit. Și mai ales cu efectele ei pe termen mediu și lung asupra naturii, populației și securității alimentare. N-o spunem noi, ci chiar autoritățile române „povestesc” despre acest subiect în Strategia pentru securitate alimentară 2020-2030! Și nu-i de glumă, pe acest fond, nici cu provocările generate de cererea mondială de alimente, preconizată a crește cu 70% până în 2050!

Tendințe globale
În Strategia pentru securitate alimentară 2020-2030 se arată că, până prin anii 2050, populația globului va crește de la 7 miliarde, la 9 miliarde de locuitori. 95% din această creștere va avea loc în 50 dintre țările cele mai puțin dezvoltate. Această tendință va fi asociată cu urbanizarea sporită; se așteaptă ca 70% din populația lumii să locuiască în mediul urban până în 2050, față de 49%, în prezent.
Context european
Spre deosebire de tendința la nivel mondial, populația europeană se va confrunta cu un fenomen invers, adică va îmbătrâni și va stagna. În prezent, vârsta medie în Europa este de 46,8 ani, peste 27,8% din populație având cel puțin 65 de ani. Pe măsură ce generația născută în perioada de creștere însemnată a ratei natalității iese la pensie, este de așteptat ca populația activă să scadă dramatic. În același timp, numărul de persoane cu vârsta de peste 60 de ani va crește de două ori mai repede decât înainte de 2007, cu circa 2 milioane pe an. Până în 2050, se estimează că populația totală din UE-28 va crește doar cu 5% față de nivelul din 2008 și va ajunge la puțin peste 515 milioane de persoane.
Previziuni pentru România
În România, scenariul nu este deloc pozitiv. Până în 2050, potrivit ONU, populația totală ar putea să scadă cu 17%. De altfel, țările cu cea mai mare scădere provin din fostul bloc comunist:Bulgaria-23%, Letonia-22%, Republica Moldova-19%, Ucraina-19%, Croația, Lituania-17%, Serbia, Polonia și Ungaria-15%. Până în 2050, vârsta medie va ajunge, în România, la 51,4 ani, populația de peste 65 de ani reprezentând 30,8% din total.


Schimbări climatice în Europa
Schimbările climatice vor avea un impact din ce în ce mai mare asupra securității alimentare a UE în general. Se așteaptă ca încălzirea globală să genereze efecte mixte și inegal distribuite în întreaga Uniune Europeană. Într-un scenariu de încălzire moderat, se preconizează că Europa va beneficia în ansamblu de mici creșteri de productivitate în sectorul vegetal, în paralel cu existența unor variații regionale. Europa de Nord și zonele înalte (mai ales regiunile alpine) vor înregistra inițial o creștere a productivității și o expansiune a culturilor și a terenului agricol; acestea însă se vor stinge, ca să spunem așa, ca urmare a inundațiilor ce vor fi mult mai frecvente ca până acum, fenomen însoțit de instabilitatea solurilor. Regiunile sudice vor fi afectate în mod negativ de încălzirea globală și de deficitul de apă.
Scenarii climatice pentru România
Pe termen mediu și lung, schimbările climatice vor afecta din ce în ce mai mult și România. Proiecțiile de creștere a temperaturilor medii anuale sunt cele pentru întreaga Europă, între 0,5 °C și 1,5 °C până în 2029 și între 2,0 °C și 5,0 °C până în 2099. Este de așteptat ca modelele de precipitații să se schimbe în mod semnificativ și să producă un impact teritorial diferențiat în România. Partea de nord a țării va obține probabil câștiguri de productivitate a culturilor pe termen mediu, dar va fi supusă unor inundații mai mari pe timpul iernii și unor probleme din cauza lipsei de apă în timpul verii. Sudul și sud-estul României vor fi mai grav afectate, iar valurile de căldură și de secetă vor duce la o scădere generală a productivității și a producției din sectorul vegetal, dar și vieții, în general.


·Efectele încălzirii globale
Recoltele și randamentele individuale ar putea fi afectate în modul următor:
-Porumb: într-un scenariu „cald”, UE se confruntă cu o posibilă scădere a producției cu 9%, iar acest lucru va afecta în principal Franța, România, Italia, Ungaria și Spania. Într-un scenariu „rece”, România s-ar putea chiar să înregistreze o creștere de 15-20% a producției de porumb;
-Floarea soarelui: atât în scenariul cald cât și în cel rece, România trebuie să se aștepte la o scădere a producției de 14% până în 2030. Se preconizează că și alți producători din UE (Bulgaria și Ungaria) vor fi afectaţi în mod similar;
-Grâu: Un scenariu cald ar afecta Europa de Nord și de Vest (Franța, Belgia, nordul Germaniei, Polonia, Lituania) și ar favoriza țările din sud, în timp ce un scenariu rece ar afecta cel mai semnificativ Polonia și anumite părți ale Germaniei.

Check Also

Dezastru total la Clubul Sportiv Petrolul Ploiești

Luni, o echipă a Ministerului Tineretului și Sportului a verificat condițiile în care se antrenează …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *