luni , 6 aprilie 2020
Home / Actualitate / Cele mai grave abuzuri în sfera drepturilor omului din ultimele decenii

Cele mai grave abuzuri în sfera drepturilor omului din ultimele decenii

Anul trecut a fost cel mai nefast din istoria recentă pentru situaţia drepturilor omului din Arabia Saudită, conform unei organizaţii de depistare a abuzurilor din regatul totalitar, notează Newsweek, preluat de rador.ro.

 

Organizaţia europeano-saudită a drepturilor omului (ESOHR), cu sediul la Berlin, a dat publicităţii raportul său pe anul 2019, detaliind ceea ce a calificat drept „trendul descendent” al drepturilor omului, „care nu dă semne de oprire”.
Un motiv de bază al acestei situaţii este sprijinul continuu acordat familiei regale saudite din partea SUA şi a aliaţilor lor occidentali. Aceste relaţii oferă guvernului saudit acoperire pentru suprimarea şi uciderea disidenţilor în ţară şi în afara ei, susţine ESOHR.
Arabia Saudită este martora unei distrugeri, zdrobiri şi extirpări” a sferei sale politice, a justiţiei independente şi a presei libere, în ultimii ani, afirmă raportul. Puterea s-a acumulat în jurul regelui Salman, care are 84 de ani, şi în special în mâna fiului şi moştenitorului său, prinţul Mohammed bin Salman, numit colocvial MBS.
În plan extern, guvernul saudit a continuat războiul său împotriva rebelilor houthi din Yemen, sprijinul pentru facţiunile rebele jihadiste care luptă în Siria şi campania împotriva disidenţilor în cadrul căreia a fost ucis colaboratorul Washington Post şi rezidentul american Jamal Khashoggi.
„A devenit limpede că Arabiei Saudite i se acordă acoperire din partea aliaţilor săi politici din SUA, precum şi din mai multe ţări europene care beneficiază de veniturile economice” ale relaţiilor, scrie raportul ESOHR.
Guvernele SUA succesive au primit miliarde de dolari din vânzările de arme americane în Arabia Saudită, unele din ele fiind folosite pentru comiterea unor crime de război în Yemen. Preşedintele Donald Trump a sărbătorit relaţiile acestea, prezentând clar un poster cu detalii despre vânzări de arme, cu ocazia vizitei făcute la Casa Albă de MBS.
„Datorită acestor aliaţi, care nu fac o prioritate din promovarea serioasă a drepturilor omului, Arabia Saudită este capabilă să se angajeze în încălcări şi crime împotriva umanităţii, în timp ce unele din aceste ţări chiar participă şi determină astfel de abuzuri ca, de exemplu, prin sprijinul SUA pentru războiul din Yemen, se arată în raport.
Pe lângă arme americane, forţele saudite au folosit şi informaţii americane şi sistemele de realimentare cu combustibil a avioanelor în războiul lor împotriva rebelilor houthi susţinuţi de iranieni din Yemen. Războiul civil de acolo a început în 2015, iar guvernul saudit şi aliaţii săi din Emiratele Arabe Unite l-au susţinut pe preşedintele destituit Abdrabbuh Mansur Hadi, în 2017.
Sistemul american de realimentare în zbor a încetat să mai susţină bombardamentele saudite în 2018, după asasinarea lui Khashoggi. Germania a impus o sistare temporară a exporturilor de arme pentru saudiţi după acest omor, dar alte ţări ca Franţa, Suedia, Regatul Unit şi Spania au refuzat să o facă.
Asasinarea lui Khashoggi a pus beţe în roate ofensivei internaţionale lansate de MBS. El muncise din greu pentru a-şi cultiva imaginea de prinţ moştenitor modern, liberal, gata să-şi ducă ţara în viitor, dar asasinarea i-a evidenţiat autoritarismul fără scrupule şi iresponsabil.
CIA a conchis că omorul a fost probabil ordonat de MBS, deşi guvernul saudit şi primul moştenitor au dat vina pe agenţi rău intenţionaţi. La sfârşitul anului 2019, o instanţă saudită a condamnat la moarte cinci oameni, iar alţi trei au fost trimişi la închisoare pentru 24 de ani în legătură cu această crimă. Conform procurorului adjunct şi purtătorului de cuvânt Shalaan bin Rajih Shalaan, curtea a conchis că „crima nu a fost premeditată… decizia a fost luată sub imperiul momentului”. Guvernul saudit nu a dat încă publicităţii informaţii despre identitatea celor condamnaţi.
Trei inculpaţi de rang înalt, inclusiv asistentul lui MBS, Saud al Qahtani, a fost achitaţi pentru toate acuzaţiile. CIA a interceptat discuţii între şeful echipei de asasini ai lui Khashoggi – numit Maher Abdulaziz Mutreb – şi Qahtani în care Mutreb i-a spus să-i „spună şefului lui” că misiunea fusese îndeplinită. CIA a interpretat că „şeful” era MBS, concluzie susţinută de cel puţin 11 contacte între MBS şi Qahtani în orele dinainte şi de după uciderea lui Khashoggi.
ESOHR a spus că procesul din instanţa saudită a fost o „farsă” care a achitat „oficialităţile de rang înalt responsabile de crimă”. Demersul a arătat intenţia guvernului „de a demonstra în continuare dispreţ la adresa drepturilor omului”, argumentează organizaţia.
Pe frontul intern, MBS şi-a asumat un portofoliu de roluri guvernamentale puternice. Bărbatul de 34 de ani este considerat puterea din spatele tronului lui Salman şi este chipul ambiţiosului proiect Vision 2030, care îşi propune diversificarea economiei regatului dependent de extracţia de minereuri şi introducerea unor reforme liberale în vederea unei creşteri a investiţiilor existente.
Dar MBS este, totodată, cel care a supervizat reprimarea disidenţei, fie din partea avocaţilor drepturilor femeilor, fie a protestatarilor şiiţi minoritari, fie a altora.
„A devenit clar că guvernul saudit are o dorinţă puternică de a elimina toate forţele şi vocile interne care pledează pentru drepturile omului şi a devenit o obişnuinţă să incrimineze fiecare voce care formulează o pretenţie sau o critică”, spune ESOHR.
Printre personalităţile cele mai cunoscute închise se numără activista feministă Loujain
al-Hathloul, cunoscută pentru opoziţia sa faţă de interdicţia şofatului pentru femei, abrogată în cele din urmă de MBS în iunie 2018. Ea a fost răpită din EAU în 2018 şi retrimisă în Arabia Saudită, încarcerată pentru mai multe zile şi apoi eliberată. A fost arestată din nou în mai 2018, numărându-se printre femeile şi bărbaţii activişti ai drepturilor pentru femei. Între timp, a fost judecată pentru subminarea securităţii statului, dar detaliile acuzaţiilor care i se aduc nu au fost date publicităţii şi jurnaliştii şi diplomaţii nu au primit acces în niciuna dintre audierile în procesul ei. Hathloul a spus că a fost torturată în repetate rânduri în închisoare şi ameninţată cu violul şi moartea, inclusiv de către Qahtani personal.
Sistemul juridic opac al regatului este o piesă centrală în raportul ESOHR. Justiţia saudită nu este independentă şi acţionează efectiv ca un braţ al familiei regale conducătoare. Procesele sensibile sunt deseori direcţionate prin intermediul secretoasei Curţi Penale Specializate, constituită pentru judecarea celor suspectaţi de delicte teroriste.
ESOHR notează că rata execuţiilor în Arabia Saudită a crescut în ultimii ani, în pofida sugestiei lui MBS că va încerca să reducă folosirea pedepsei capitale.
Documentul remarcă, de asemenea, sporirea preocupantă a utilizării torturii, în special împotriva celor care sunt în final executaţi. Această „hidoşenie şi brutalitate”, spune ESOHR, a devenit o „practică instituţională comandată de rege şi de prinţul moştenitor, care asigură protecţie pentru asta”.

Distribuie:

Check Also

Ceapa verde

DEREGLĂRILE HORMONALE POT FI ECHILIBRATE CU CEAPĂ VERDE Folosită în toate anotimpurile, ceapa este foarte …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *