Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Muncă și Viață (Eurofound) a dat publicității sondajul realizat în luna iulie și care înregistrează reacțiile la pandemie ale salariaților din statele europene. Ca de obicei, cu câteva excepții, românii se plasează aproximativ la extreme, la principalele întrebări incluse în acest studiu.
Încrederea în autorități a scăzut
În toate țările Uniunii Europene a scăzut, în iulie, încrederea în autorități, comparativ cu debutul pandemiei, din luna martie. Cei mai neîncrezători sunt finlandezii, danezii, maltezii, austriecii, olandezii, slovacii și letonii, țări în care, de altfel, guvernele nu au luat de la bun început măsuri radicale, tratând pandemia oarecum superficial. Există și câteva state în care încrederea a rămas constantă (Germania, Italia și Lituania) sau chiar a crescut (Slovenia, Franța, Spania și Luxemburg), chiar dacă unele dintre ele s-au confruntat cu tragedii de proporții (Italia, Spania și Franța). În România, încrederea în guvern a scăzut, mai ales după luarea măsurilor nepopulare privind restricțiile de călătorie, interzicerea adunărilor publice, perioada lungă de închidere a restaurantelor, hotelurilor, sălilor de spectacole, biserici etc. În plus, compatrioții noștri acuză un deficit de comunicare. În ceea ce ne privește, încrederea în Guvernul Orban se situează, pe o scară de la 1 la 10, la 3, 5 puncte, mai scăzută decât la noi fiind în Slovenia, Ungaria, Bulgaria, Croația și Polonia. Media UE de încredere este de 4,6. Cei mai încrezători în autorități sunt locuitorii din Luxemburg, Finlanda și Danemarca.
Pandemia, responsabilă sau nu de pierderea locului de muncă?
9% dintre români spun că au devenit șomeri din cauza pandemiei. La fel ca noi (9%) au răspuns francezii, portughezii, irlandezii, lituanienii, polonezii și croații. Cele mai ridicate rate de răspuns sunt în Spania (16% dintre spanioli spun că și-au pierdut jobul din cauza crizei corona), Cipru (15%), Grecia (14%), Ungaria și Letonia (12), Bulgaria (10). La polul opus al clasamentului găsim Suedia, unde doar 3% din salariați susțin că pandemia a însemnat pentru ei pierderea locului de muncă, țară urmată, cu 4%, de Suedia, Olanda, Malta, Slovacia și Cehia. Media de răspuns la nivelul UE se situează la 8%. Eurofound atenționează că cifrele de mai sus nu trebuie confundate cu rata șomajului, care a crescut enorm în Spania și Grecia.
Muncim mai mult sau mai puțin în perioada Covid?
În jur de 38% dintre români spun că muncesc mai puține ore sau semnificativ mai puțin ca înainte de apariția crizei Covid. Alți 37% declară că muncesc la fel ca înainte, în timp ce 16% muncesc un pic mai mult, iar 9% afirmă că lucrează considerabil mai mult. Mai mult sau la fel de mult lucrează în pandemie, comparativ cu perioada de dinainte, angajații din Luxemburg, Spania, Austria, Portugalia, Suedia, Irlanda și Belgia. Salariații din Germania și Danemarca spun că nu lucrează cu mult mai mult decât înainte de Covid. Cei mai afectați de pandemie, în sensul că lucrează mai puțin, par a fi ciprioții, maltezii, grecii, italienii, spaniolii, polonezii, bulgarii și francezii. Europenii afirmă că o bună parte din timpul petrecut acasă a fost dedicat îngrijirii copiilor sau vârstnicilor. Conform datelor, la nivel european, femeile au spus că petrec 35 de ore pe săptămână îngrijind copiii sau nepoții (comparativ cu 25 de ore pe săptămână pentru bărbați) și 18 ore pe săptămână făcând treburile casnice (12 ore pe săptămână pentru bărbați). În Belgia, Germania, Slovenia și Spania, diferența de gen în îngrijirea copiilor sau nepoților a fost de doar 1 sau 2 ore, în timp ce în România și Grecia, diferența a fost de 13 sau 14 ore.
Perspective optimiste pentru români
În legătură cu menținerea locului de muncă, percepția s-a modificat substanțial în România. Dacă la începutul pandemiei, aproape 25% dintre salariați se temeau că vor merge în șomaj, procentul a scăzut cam la 10%. Cei mai îngrijorați sunt bulgarii, maltezii, grecii și portughezii. La polul opus, al oamenilor lipsiți de probleme gândindu-se la locul de muncă, sunt cetățenii din Danemarca, Austria, Ungaria, Germania, Luxemburg, Olanda.
Fără bani la saltea…
Este limpede că foarte mulți români nu-și permit să-și facă rezerve de bani pentru a trăi de azi pe mâine, în cazul în care ar rămâne fără activitate. În această situație se regăsesc 38% dintre români. Pentru a supraviețui 3 luni au stoc de bani 32% dintre respondenți, iar 6 luni rezistă cam 20% dintre compatrioți. Nouă luni sau chiar un an pot trăi din rezerve alți 10% dintre români. Mai rău decât noi o duc letonii, polonezii, croații și bulgarii, clasamentul fiind continuat în general cu țările din Est. Cel mai bine s-ar descurca luxemburghezii, maltezii, danezii și suedezii.
… dar și fără disperare
Bun, rezerve nu au, dar românii stau bine cu optimismul. Există două grupuri socio-economice care consideră că situația lor financiară a rămas aceeași, în iulie, comparativ cu martie: șomerii (29%) și respondenții care desfășoară activități independente, adică o parte din cei care duc greul micii economii. Între angajați însă, mai cu seamă între cei de la stat, nu există mare îngrijorare. În general însă în iulie au fost mai puțini respondenți (31%), decât în aprilie (45%), care să spună că situația lor financiară este mai gravă. Optimismul a crescut mult în cazul Belgiei, Bulgariei, Franței sau Germaniei și a scăzut în Finlanda, Suedia și Danemarca.
