Inflamaţie a mucoasei stomacului, gastrita poate reactiva în această perioadă a anului, mai ales dacă ai factori favorizanţi, printre care fumatul, consumul de alcool, administrarea pe perioade lungi a unor medicamente precum aspirina, infecţia cu Helicobacter pylori, alimentaţia dezechilibrată (exces de mâncăruri picante, de băuturi carbogazoase, de cafea). Printre manifestările gastritei se numără durerile abdominale, mai ales în partea superioară, senzaţia de presiune în capul pieptului, arsurile la stomac, care se agravează sau, dimpotrivă, se diminuează după ce ai luat masa, indigestie, senzaţie de preaplin sau de balonare chiar şi după consumul unor mâncăruri uşoare, greaţă, vărsături, pierderea poftei de mâncare. Pot să apară şi scaune negre, în cazul în care s-au produs sângerări digestive.
Cum se DIAGNOSTICHEAZĂ
Pentru că simptomele gastritei se pot confunda cu cele ale ulcerului, este nevoie de o diferenţiere, ce poate fi pusă în evidenţă prin efectuarea unei endoscopii digestive superioare. Această analiză se face cu anestezie locală sau generală şi presupune explorarea stomacului, a esofagului şi a duodenului, cu ajutorul unui instrument flexibil, subţire, prevăzut la capăt cu o cameră video şi cu o sursă de lumină. Pacientul va ţine în gură dispozitivul din plastic prin care se introduce endoscopul.
Imaginile preluate cu ajutorul camerei sunt proiectate pe monitor, ajutându-l pe medic să pună diagnosticul. Endoscopia durează cel mult 30 de minute, iar printre efectele secundare ale investigaţiei se numără balonările, ca urmare a faptului că se introduce aer în zona explorată, pentru o vizualizare mai bună.
DIETA face parte din tratament
Dacă ai fost diagnosticat cu gastrită, este foarte important să respecţi regimul alimentar indicat şi să renunţi la fumat şi la alcool. De asemenea, doctorul poate recomanda şi medicamente care să scadă sau să neutralizeze secreţia de acid din stomac. În cazul infecţiei cu Helicobacter pylori, este nevoie de tratament cu antibiotice. Este bine de ştiut că eficienţa tratamentului depinde, în cea mai mare măsură, şi de respectarea indicaţiilor alimentare. Regimul se ţine în jur de 2 (două) luni, iar primăvara şi toamna se urmează o dietă preventivă.
Ce poţi mânca şi ce nu
Bolnavul cu gastrită trebuie să aibă un program regulat al meselor şi să facă repaus după ce a mâncat, în jur de 1 oră.
ALIMENTE PERMISE: carne de vită, de pasăre sau de peşte slab fiartă sau în cuptor, supă de legume în care se pune carnea fiartă separat, lactate, pâine veche de 1 zi sau prăjită, legume pasate sau la aburi, fructe coapte la cuptor sau compoturi.
ALIMENTE INTERZISE: prăjelile, condimentele, ceapa, usturoiul, castraveţii, grăsimile, afumăturile, brânzeturile fermentate, crudităţile, alcoolul, dulciurile concentrate, băuturile acidulate, alimentele prea fierbinţi sau prea reci.
